Nu putem scapa de riscuri. Putem doar sa le recunoastem, sa le stapanim si sa decidem pe care dintre ele ni le asumam.

Lynn Hopewell

Era odată un om foarte precaut,

care nu s-a amuzat şi nu s-a distrat niciodată.

Nu a riscat şi nu a încercat vreodată;

Nu a cântat şi nu s-a rugat niciodată.

Şi într-o zi când a murit,

Asigurarea sa de viaţă a fost respinsă.

Deoarece nu trăise niciodată,

Ei au pretins că nici nu a murit.

Deveniţi liberi în momentul în care nu mai căutaţi în afara voastră soluţiile problemelor.

H.Jackson Brown

Cum să comunici ca să cîştigi.

Sfaturi de buzunar

1. rezervă-ţi timp pentru a sta de vorbă cu familia şi prietenii.
2. învaţă să comunici celorlalţi cunoştinţele tale.
3. vorbeşte despre neînţelegeri: fii constructiv.
4. nu-ţi fie teamă să pui întrebări.
5. continuă să vorbeşti.
6. concentrează-te asupra procesului ascultării.
7. răspunde, nu reacţiona.
8. controlează-ţi imaginaţia şi foloseşte-o în mod eficient.
9. gândeşte pozitiv şi adoptă o atitudine pozitivă – astăzi şi în fiecare zi.
10. fă-l întotdeauna pe celălalt să se simtă important.
11. pentrua fi interesant nu trebuie decât să fii interesat.
12. spune-le oamenilor pe nume – sună mult mai plăcut.
13. fii un bun transmiţător de veşti.
14. învaţă să te vinzi pe tine însuţi.
15. nu contează ce spui, ci cum spui.
16. dacă ai greşit recunoaşte.
17. fii gata să-ţi ceri scuze.
18. află ce doresc oamenii.
19. arată-le cum să obţină ceea ce îşi doresc.
20. fiecare dintre noi vrea să fie apreciat.
21. entuziasmul este irezistibil.
22. dezvoltă-ţi inteligenţa emoţională.
23. lauda dă rezultate, linguşeala nu te duce nicăieri.
24. fii doritor şi capabil să spui „nu”
25. spune lucrurile aşa cum le gândeşti.
26. exprimă-ţi instrucţiunile cât mai limpede cu putinţă.
27. urmează instrucţiunile primite însă nu-ţi fie teamă să pui întrebări.
28. evită politica internă de serviciu.
29. fă cu uşurinţă complimente sincere.
30. nu omorî solul.
31. evită sarcasmul şi nu le vorbi oamenilor de sus.
32. dacă trebuie să critici pe cineva, asigură-te că o faci constructiv.
33. ascultă cu ochii.
34. primele impresii sunt cele mai importante.
35. îmbracăte potrivit cu cine şi ce ai vrea să fii.
36. ţine-ţi sub control propriul limbaj al trupului şi expresiile faciale.
37. redactează o introducere care să atragă atenţia.
38. spune lucrurile deschis, aşa cum le gândeşti.
39. scrie întotdeauna pozitiv.
40. reciteşte înainte să trimiţi.
41. cuvinte magice: tu, ţie, al tău, a ta.
42. trimite astăzi cuiva o scrisoare de felicitare.
43. foloseşte-ţi cu înţelepciune mesageria vocală.
44. arată-te entuziast şi zâmbeşte în timp ce vorbeşti la telefon.
45. sună astăzi pe cineva, chiar dacă nu este nevoie.
46. răspunde întotdeauna apelurilor telefonice pe care le-ai primit.
47. stabileşte din timp obiectivele fiecărei întâlniri.
48. solicită propuneri pentru ordinea de zi.
49. nu include niciodată secţiunea „alte aspecte” pe ordinea de zi.
50. menţionează întotdeauna pe ordinea de zi ora de încheiere a întrunirii.
51. vorbeşte numai atunci când ai ceva de spus.
52. asigură-te că minuta şedinţei este clară şi concisă.
53. o persoană care se  adresează unei audienţe trebuie ori să distreze ori să vândă.
54. toţi vorbitorii vând ceva.
55. un bun vorbitor în public ar trebui să fie apreciat după răspunsul şi reacţia celor care îl ascultă.
56. un agent de vânzări este o persoană ce ajută oamenii să se hotărească.
57. tehnicile folosite în vânzări şi în discursul public au la baza bunul-simţ.
58. pentru a fi un bun vorbitor trebuie să înţelegi teama.
59. sursa nervozităţii poate să fie spaima sau tracul.
60. singurul mod de a-ţi învinge teama este să continui să faci lucrul de care ţi-e frică.
61. adrenalina şi tensiunea nervoasă sunt părţi esenţiale ale unei performanţe înalte.
62. câteva respiraţii adânci sau un alt exerciţiu cu efect similar te pot ajuta să-ţi învingi starea de tensiune.
63. tensiunea nervoasă seamănă cu stresul: este benefică atâta vreme cât poate fi ţinută sub control.
64. încrederea vine din pregătire.
65. aminteşte-ţi cele 6 etape ale pregătirii:

• alcătuieşte un dosar
• adună ideile
• decide care îţi este scopul.
• scrie discursul
• alcătuieşte-ţi notiţele
• repetă.

1. aminteşte-ţi că vorbeşti în beneficiul publicului tău.
2. structura de baza a aoricărei prezentări este:

• o introducere
• un mesaj
• o încheiere

1. începe prin a atrage atenţia publicului.
2. în primele două sau trei minute arată-te foarte familiar.
3. explică teme prezentării.
4. nu te ocupa decât de câte u aspect principal odată.
5. foloseşte puterea imaginii
6. apelează la povestiri adevărate.
7. alege un conţinut adecvat publicului.
8. menţine atenţia publicului prin propriul tău entuziasm.
9. prefă-te până crezi şi tu.
10. elimină gândurile negative.
11. du-te mai devreme şi verifică locul de desfăşurare a prezentării.
12. controlează înainte tot echipamentul.
13. dacă eşti obligat să te întorci cu spatele la public, continuă să vorbeşti.
14. nu deveni dependent de ajutoarele vizuale.
15. alege mijloace cât mai simple ca ajutor vizual.
16. toate imaginile prezentate trebuie să fie la un standard profesionist.
17. pregătirea şi repetiţia pot preveni un dezastru.
18. vei căpăta mai multă încredere dacă eşti conştient că arăţi bine.
19. nu-ţi face griji în privinţa accentului sau a faptului că te-ai putea bâlbâi.
20. adoptă o atitudine pozitivă.
21. crede în tine însuţi.
22. în primul rând caută să determini publicul să te accepte.
23. aminteşte-ţi că zâmbetul este prima modalitate de a înlătura barierele.
24. asigură-te că ţi-ai anunţat ascultătorii cât timp va dura prezentarea ta.
25. fă în aşa fel încât prezentarea ta să semene mai degrabă cu o discuţie publică decât cu un discurs public.
26. păstrează contactul vizual.
27. rosteşte-ţi discursul stând în picioare.
28. stai cu faţa către public.
29. sincronizează-ţi mişcările mâinilor cu vorbele rostite.
30. foloseşte scurte intervale de tăcere.
31. dezvoltă-ţi entuziasmul natural.
32. foloseşte cu zgârcenie cuvântul „eu”.
33. „noi” şi „nouă” sunt cuvinte ce însoţesc veştile bune.
34. priveşte lucrurile din punctul de vedere al publicului.
35. încadrează-te în timpul ce ţi s-a alocat.
36. păstrează-ţi toate discursurile.
37. nu-ţi exagera propria importanţă.
38. nu începe cu scuze.
39. nu fuma şi nu bea alcool înainte de prezentare.
40. nu bombarda publicul cu date şi cifre.
41. evită jargonul irelevant.
42. pune-te în locul publicului.
43. dacă nu eşti sigur las-o baltă.
44. nu-i jigni pe cei care ascultă.
45. ţine publicul pe lungimea ta de undă.
46. când trebuie să critici, foloseşte persoana a treia.
47. condu prezentarea de pe locul tău din faţa publicului.
48. trimite înapoi audienţei întrebări dificile.
49. nu inventa niciodată un răspuns.
50. dacă este necesar, determină pe cineva să adreseze o întrebare.
51. nu-l ataca niciodată pe cel ce întreabă.
52. continuă să zâmbeşti.
53. nu te pierde niciodată cu firea.

Imi intorc regulat ceasul entuziasmului si incerc sa gandesc pozitiv.

Zig Ziglar

Profesionistul cel mai de succes continua sa aiba atitudinea unui incepator.

Zig Ziglar

Inainte de a deveni lider, succesul inseamna sa va dezvoltati propriul potential. Dupa aceea succesul inseamna sa dezvoltati potentialul altora.

Jack Welch

1. Un lider isi perfectioneaza continuu echipa, folosindu-se de orice problema care intervine ca de o ocazie pentru a-si evalua oamenii, a-i instrui si a le stimula increderea in sine.

2. Un lider face ca oamenii nu numai sa inteleaga viziunea companiei ci si sa si-o insuseasca.

3. Un lider se face iubit de toti emanand energie pozitiva si optimism.

4. Un lider creaza o atmosfera de incredere, prin sinceritate, transparenta si recunoastere a meritului.

5. Un lider are curajul de a lua decizii nepopulare sau bazate pe intuitie.

6. Un bun manager pune intrebari si examineaza situatia cu o curiozitate vecina cu scepticismul, avand grija ca intrebarile sale sa determine oamenii sa actioneze.

7. Un bun manager isi inspira subordonatii sa isi asume riscuri si sa invete, oferindu-le propriul exemplu.

8 Un bun manager sarbatoreste reusitele.

Jack Welch

Raspunde cu inteligenta chiar si atunci cand esti tratat neinteligent.

Lao Tsu, Tao Teh King

Una din caile de rezolvare a problemelor este sa le redefinesti – sa gasesti o cale sa ajungi la acord – nu la dezacord.

Anthony Robbins

Cineva care insista prea mult cu punctul lui de vedere va gasi putini care sa fie de acord cu el.

Lao-Tsu, Tao Teh King

Poti sta neclintit in mijlocul unui suvoi de apa, dar nu si in lumea oamenilor.

Proverb Japonez

Statistica comunicarii

Comunicarea are la baza doua tipuri de limbaj:

- verbal

- non-verbal

Verbalul reprezinta doar 7%

Astfel

7% prin cuvinte

35% prin tonul vocii

55% prin rezultatul fiziologiei si al limbajului corpului

Ce este prin urmare important intr-o comunicare?

Cuvintele?

Daca vrei sa castigi un om …

Daca vrei sa castigi un om pentru cauza ta, mai intai convinge-l ca ii esti un prieten sincer.

Abraham Lincoln

Prietenul care te intelege te face om.

Romain Rolland

Doctrinele reusitei prin apropierea oamenilor sunt arhiraspandite si arhicunoscute.

Un fapt ramane cert insa. Nimeni nu poate reusi singur.

Mai bine sincer si corect decat singur.

“Most companies spend 50% to 70% of their money on people’s salaries. And yet they spend less than 1% of their budget to train their people. Most companies, in fact, spend more time and money on maintaining their buildings and equipment than they do on maintaining and developing people”

Jack Welch

Oamenii măreţi sunt varianta îmbunătăţită a unor oameni mărunţi; destinele măreţe sunt amplificarea unor destine normale. (Wilfred A. Peterson)

Fiecare persoană este genială. (Bob Richards)

Oamenii sunt concepuţi pentru împliniri, creţi pentru succes şi înzestraţi cu seminţele măreţiei. (Zig Ziglar)

Ne putem stabili un nivel în viaţă.

Oamenii cuminţi se adaptează mediului. Cei îndrăzneţi adaptează mediul pe măsura lor; prin urmare, progresul nu se bazează decât pe eforturile acestora din urmă. (George Bernard Shaw)

Ceea ce facem este revărsarea a ceea ce suntem şi, atâta timp cât sinele interior se dezvoltă şi devine concentrat, viaţa noastră exterioară se îngrijeşte de sine. (Philip Baker)

Suntem înzestraţi şi putem fi măreţi. Depinde doar de caracterul pe care îl adoptăm în prezentarea noastră personală. Se zice că adevăratul caracter al omului se vede atunci când este singur.

Cum priveşti măreţia? Crezi că face vreo diferenţă între oameni? În ce sens: negativ sau pozitiv?

Privim în jurul nostru şi ne lovim de paradoxuri. De lucruri neexplicate, de stratageme de viaţă neelucidate, de faptele noastre inexplicabile. Acelaşi lucru generează fie succesul fie eşecul. Poţi înflori sau te poţi ofili comportându-te în acelaşi mod. Da, atitudinea îşi are rolul bine definit. Şi totuşi, …, parcă ar mai fi ceva. O doză de manifestare. O doză de ceva nedefinit. Poate nebunie. Poate inconştienţă. Poate teribilism. De câte ori nu am ajuns la concluzia că am fost inconştienţi când am făcut un anumit lucru mai ales dacă ne bucurăm de rezultat atât de tare încât suntem surprinşi de noi înşine.

Sistemele de valori s-au răsturnat. Poate că abia acum au revenit la normal. Ca să reuşeşti în viaţă indiferent ce îţi propui să faci, ai nevoie de curaj. Sub diferite forme, dar ca stimulent el trebuie să existe. Şi de la caz la caz acest curaj poate să se nască din inconştienţa sau teribilismul nostru. Simţim nevoia să facem ceva, încep furnicăturile să îşi facă de cap pe sub pielea noastră, spiriduşii aleargă de la o ureche la alta instigându-ne, palmele se răzvrătesc şi ne transpiră involuntar, …. şi în lipsa lui visul nebunesc se năruie înainte de a se naşte. Doar dacă avem acea doză de inconştienţă. Doar dacă, indiferent şi mai ales datorită vârstei, acceptăm teribilismul ca formă de exprimare. Să ai încredere în inconştienţa ta, în teribilismul tău, poate de foarte multe ori să îţi îndeplinească dorinţele nerostite.

Impulsul inconştient sau teribilist poate reprezenta scânteia vieţii tale atunci când răscrucea te intersectează.

Ce crezi despre inconştienţă şi teribilism?

Oare le poţi accepta în viaţa ta?

Ai acţionat vreodată astfel?

Excellence is an art won by training and habituation. We do not act rightly because we have virtue or excellence, but we rather have those because we have acted rightly. We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act but a habit.
Aristotle

Banca personală: TIMPUL.

Depunere zilnică: 86.400 de secunde.

                        Cum le folosiţi?

Iubiţi viaţa? Atunci nu irosiţi timpul, pentru că din asta e făcută viaţa. (Benjmin Franklin)

Ne stăpânim minuntele sau devenim sclavii lor. Folosim timpul sau ne foloseşte el pe noi. (William A. Ward)

Un om trăieşte în medie 72 de ani, astfel:

24 de ani de somn.

14 ani de muncă.

7 ani de igienă personală.

6 ani mâncat.

6 ani călătorii.

5 ani stat la coadă.

4 ani învăţat.

3 ani şedinţe.

2 ani vizite

1 an căutarea lucrurilor rătăcite.

3 ani alte activităţi.

Una dintre cele mai bune modalităţi de a economisi timp este să îţi faci planuri de viitor. Cinci minute de planificare pot uneori să îţi economisească o oră de muncă. (Charles C. Gibbons).

LISTĂ DE ÎNTREBĂRI                                              

ANN DEMARAIS

VALERIE WHITE                                                                         

1. Când fac cunoştinţă cu cineva, încotro se îndreaptă atenţia mea afectivă? Mă gândesc la felul cum mă simt? Mă gândesc cum se simt ceilalţi în pielea lor?
2. Ce beneficii le ofer celorlalţi? Am vreun punct forte? Dintre toate beneficile sociale – apreciere, rezonanţă, bună dispoziţie şi îmbogăţire informaţională – în care excelez? Cum ar descrie ceilalţi simţămintelepe care le au după o conversaţie cu mine? Există daruri pe care tind să le ofer?
3. Dau impresia de persoană deschisă şi participativă sau închisă, retrasă? Ce fac pentru a transmite aceste mesaje? Ce deduc străinii despre mine pe baza limbajului corporal?
4. Fac efortul de a zâmbi când cunosc oameni noi sau mă aflu într-o situaţie nouă, chiar dacă nu mă simt în largul meu?
5. Mă simt confortabil în rolul celui care face prezentările, dar în rolul celui prezentat? Pot să-mi asum un rol activ într-o situaţie nouă şi să mă prezint singur unos străini?
6. Fac efortul de a manifesta o dispoziţie cât de cât pozitivă? Care dintre elementele coeficientului de dispoziţie mi se pare cel mai uşor de schimbat: să zâmbesc mai mult, să folosesc un limbaj mai pronunţat pozitiv sau să-mi schimb tonalitatea afectivă?
7. Mă implic rapid, activ în interacţiune şi stabilesc un ton prietenos sau uneori sunt rezervat şi aştept să mă facă celălalt să mă simt în largul meu înainte de a mă implica?
8. Sunt ancorat în contextul imediat atunci când cunosc o persoană nouă? Pot găsi modalităţi de a deschide conversaţia referindu-mă şi la loc, înainte să intru într-o conversaţie mai personală sau mai abstractă?
9. Mă gândesc cum ar putea subiectele introductive să influenţeze prima impresie pe care o fac? Mă abţin să abordez subiectele negative care-mi domină gândurile şi aleg un comentariu pozitiv pentru a deschide discuţia cu o persoană întâlnită pentru prima oară.
10.  Observ ce transmite corpul meu când fac cunoştinţă cu cineva? Mă aplec spre persoana respectivă, încuviinţez din cap , zâmbesc? Mă gândesc cum s-ar putea simţi un interlocutor dacă nu-i acord la fel de multă atenţi ca şi celorlalţi?
11. Stabilesc un contact vizual sub nivel mediu de timp? (din moment ce e greu să ştii acest lucru despre tine, ai putea să ceri feedback unui prieten apropiat sau unei rude). De obicei, eu sunt cel care-şi mută privirea? Încearcă să te uiţi la interlocutori ceva mai îndelung decât dacă o faci în mod obişnuit şi vezi dacă îşi mută ei primii privirea.
12. La sfârşitul unei interacţiui ştiu tot atât de multe lucruri despre celălalt câte a aflat şi el despre mine?
13.  Mi se întâmplă să fac schimb de informaţii superficiale fără a ajunge să cunosc oamenii mai în profunzime? Sau pun întrebări deschise, care îndeamnă interlocutorul să-mi împărtăşească din gândurile, simţămintele sau interesele sale?
14. îl las pe interlocutor să preia conducerea discuţiei sau să propună subiecte de conversaţie? Îmi dau seamă când îi întrerup răspunsurile cu o nouă întrebare?
15. Când mi se adresează o întrebare, răspund exprimând părerile şi simţămintele mele sincere dar concis? Evit descrierile excesive, concentrându-mă asupra informaţiilor importante şi interesante, astfel încât să nu-mi plictisesc sau sufoc ascultătorul?
16. Le dau celorlalţi ocazia să-şi termine istorisirea sau ideea înainte de a contribui cu asociaţiile spontane ce s-au format în mintea mea?
17. Mă simt în largul meu când e vorba să exprim interes şi respect sincer faţă de o persoană pe care abia am cuoscut-o, chia r dacă mă simt inferior ei într-o privinţă sau alta?
18. Sunt în stare să duc o conversaţie dincolo de faza introducerii, găsind subiecte de discuţie? Am idee ce fal de subiecte ar putea fi interesante pentru ceilalţi? La nevoie, pot să amân o conversaţie?
19. Cum reacţionez când alţii abordează subiecte despre care eu nu ştiu mai nimic? Încerc să învăţ de la ei sau să îndrept discuţia spre un domeniu pe care mă simt mai sigur?
20. Când subiectul de discuţie nu mă interesează, mă las în voia plictiselii, dau bir cu fugiţii ori preiau iniţiativa şi abordez alt subiect?
21. Când vorbesc despre un subiect care mă entuziasmează, am grijă să nu mă lungesc prea mult şi să îndrept apoi discuţia spre interlocutor? Îi dau libertatea de a aborda un subiect nou sau de a cere informaţii suplimentare despre cel pe marginea căruia vorbesc?
22. Se întâmplă uneori să încerc să conving oameni pe care abia i-am cunoscut de meritele valorilor şi concepţiilor mele filozofice, religioase sau politice? Sunt vreodată dogmatic?
23. Se întâmplă ca, în urma interacţiunii cu oameni noi, să învăţ ceva nou despre un subiect faţă de care am păreri ferme?
24. Am grijă să citesc ziarul sau să-mi pregătesc câteva subiecte înaintea unor situaţii noi, în care mă tem că aş putea să mă simt cu limba legată?
25. Mi se întâmplă adesea să deschid conversaţiile cu subiectul care mă preocupă chiar dacă e banal şi se ţine de detalii?
26. Îmi vine uşor să vorbesc despre locuinţa, ocupaţia şi originea mea? Există lucruri elementare despre mine pe care evit să le dezvălui sau pe care le modific în mod semnificativ?
27. Îi fac pe ceilalţi să se simtă în largul lor dezvăluind date bişnuite şi inofensive – de unde sunt, cu ce mă ocup – înainte de a trece la subiecte de interes personal pentru mine?
28.  Acord atenţie gradului de confort al interlocutorului în privinţa destăinuirilor şi îmi adaptez profunzimea dezvăluirilor în funcţie de a sa?
29. Am anumite scopuri în ce priveşte autodezvăluirea? Există anumite informaţii despre mine pe care încerc să le strecor în conversaţii?
30. De obicei atunci când dezvălui informaţii despre mine, aştept să fiu întrebat înainte de a da detalii impresionante?
31. Cât de des dezvălui gafe personale în faţa unor oameni abia atunci cunoscuţi?
32. Observ vreodată că o nouă cunoştinţă spune lucruri de genul „o, îmi pare rău să aud asta” sau „ce groaznic!”? încalc „restricţiile cu greutate” în conversaţie şi dau impresia că vreau sprijin sau înţelegere?
33. Când fac cunoştinţă cu o persoană nouă, mă abţin să vorbesc despre nemulţumirile mele cotidiene sau sunt din cale afară de dornic să relatez incidentele zilei?
34. Ştiu cât de mult vorbesc în comparaţie cu alţii? În mod normal, vorbesc mai mult sau mai puţin timp decât mi se cuvine? Dacă da, cât de puternică e tendinţa mea? Proporţia e de 90/10, 70/30 şi aşa mai departe? Cât de incomod îmi este să particip în alte proporţii?
35. Sunt conştient cât de repede vorbesc în comparaţie cu alţii? Se întâmplă să încheie interlocutorul propoziţiile în locul meu? Îmi dă impresia că-i vine greu să ţină pasul cu mine?
36. Cât de lungi sunt pauzele pe care le fac între cuvinte şi propoziţii? Le las celorlalţi spaţiu să intervină cu replici? Mă opresc atât de mult încât interlocutorilor le vine greu să mă urmărească?
37. Tonul firesc al vocii mele e puternic sau slab? Îmi adaptez volumul în funcţie de ceilalţi?
38. Cât de mult vorbesc când îmi vine rândul? Contribuţia mea e mai scurtă sau mai lungă decât a altora? Pot să mă adaptez şi să vorbesc în reprize mai  lungi sau mai scurte?
39. Care sunt „butoanele mele roşii” în materie de flexibilitate? Ce mă face să-mi ies din fire? Ţine de spaţiu, hrană, timp, confort personal? Cum reacţionez când se apasă pe un asemenea buton?
40. În privinţa căror aspecte personale mă simt cel mai nesigur? Mă compar deseori cu alţii în domeniul respectiv? Mă face acest lucru să mă prezint altfel?
41. Mi se întâmplă să încerc să le sugerez oamenilor străini ce statut social sau financiar am? Încerc să-l clarific din capul locului sau reacţionez la felul cum îşi exprimă celălalt situaţia ierarhică?
42. Fac efortul conştient de a fi câtuşi de puţin modest în privinţa trăsăturilor mele pozitive când counosc o persoană nouă?
43. Ce părere cred ceilalţi că am despre corpul meu? Par să mă simt bine în propria piele?
44. Am trăsăsturi fizice în privinţa cărora mă simt vulnerabil şi pe care încerc să le compensez când cunosc oameni noi? sunt conştient ce impresie fac când procedez astfel?
45. Gradul meu de expresivitate sexuală e mai mare sau mai mic decât al altora în majoritatea situaţiilor? Tind să-mi afişez sexualitatea sau să o minimalizez? Pe o scară de la 1 la 10, în care 10 înseamnă extrem de sexi, iar 1, deloc sexi, ce număr mă caracterizează?