Situatii conflictuale. Intalnim in viata noastra de zi cu zi suficiente motive care aprind scanteia. Le denumim generic posibile situatii conflictuale, adica momente in care nu mai tratatam lucrurile in maniera generala.

Ca si viata noastra situatiile conflictuale se desfasoara pe doua fronturi: cel profesional si cel personal.

Cum recunoastem o posibila situatie conflictuala?

In general reactionam impulsiv sau constient la ceea ce ne deranjeaza, sau la ceea ce nu se incadreaza in considerentele proprii, sau la ceea ce contravine principiilor noastre. Si atunci sub imperiul acestor factori rabufnim, rostim sau facem anumite lucruri pe care le putem regreta sau care ne creeaza acea stare de usurare.

„Ma simt mult mai bine pentru ca i-am spus ce aveam de spus”, sau „Ma simt mult mai bine pentru ca i-am spus ce aveam pe suflet” sau multe astfel de exemple.

O situatie conflictuala o recunoastem prin toate simturile. Singurul element care ne induce in eroare si care poate sa ne determine pe noi insine sa cream o situatie conflictuala acolo unde ea nu exista este: presupunerea. Eu unul consider presupunerea ca un viciu. A nu se confunda cu prevederea, cu prognoza, cu previzionarea si cu alte cuvinte care incep si cu alte litere…

Conflictul se simte inainte de a fi vizibil. Se poate chiar si mirosi. Doamne fereste sa se ajunga in situatia in care tactilul depaseste auzul…

Ce putem face pentru a evita situatiile conflictuale?

In plan profesional:

• Calmul: ne pastram calmul in orice situatie. Numaram pana la 10 chiar si pana la 100 sau pana la cat va fi nevoie.
• Impulsul: nu cedam impulsurilor. Privim impusul propriu ca o manifestare a unui personaj care isi deruleaza jocul actoricesc in fata noastra si analizam acest joc apeland la rational.
• Win-win: intr-o situatie conflictuala nu se intampla ca intr-o negociere, nu exista castig-castig (win-win), nu pot fi multumite ambele parti. In acest caz este clar ca abordarea mea trebuie sa fie una protectoare care sa nu imi creasca nervozitatea si nivelul de stres. Imi pun intrebarea fireasca: ce am eu de castigat daca reactionez sau raspund asa? Este o diferenta foarte mare intre reactie si raspuns dar aceasta este o alta tema de discutie.
• Competitia: intr-o situatie conflictuala nu mai sunt in competitie – profesionala – cu persoana in cauza. Nu are rost sa concurez pentru postul: care se enerveaza mai tare. Las partenerul de conflict sa treaca podul. Ma dau la o parte si il las sa treaca.
• Mandria: uneori este bine sa fii un om mandru. (A se face diferenta intre mandru si: increzut, fudul, arogant, etc). Dar nu intr-o situatie conflictuala. Nu devin mai bun in proprii ochi daca papionul meu e mai cu mot. Margelele de curcan la las acasa.
• Dreptatea: chiar daca am dreptate si lucrarea pe care tocmai am facut-o si de la care a pornit scanteia conflictului este foarte buna, este mai putin important daca am dreptate sau nu. Nu dreptatea optimizeaza rezultatul si nu sta nici la baza performantei. Argumentul este instrumentul de promovare si de demontare a obiectiilor. In acest caz pur si simplu aman pledoaria si argumentarea proprie pentru un alt moment. Nu uit doar aman.

In plan personal:

Se aplica toate cele de mai sus dublate sau chiar triplate de sentimente ce nu se aplica in relatia profesionala.

Regula de baza in situatiile conflictuale in planul personal este: Cedarea…

Cedez, las sa treaca de la mine, nu am ce sa castig si nici nu vreau sa castig ceva de pe urma disputei. In plus ochii partenerului sau ai partenerei sunt atat de frumosi incat inima dicteaza creierului.

In planul personal gradul de incredere, de intelegere, de respect, de apreciere pe care trebuie sa il acord este mai atasat de persoana partenerului decat in planul profesional. In plan personal in general posibilele situatii conflictuale sunt legate, in general, de o singura persoana: partenerul/partenera in timp ce in plan profesional sunt implicate mai multe persoane, se disipeaza tensiunile …

Situatiile conflictuale sunt ocazii pentru testarea IQ-ului, a coeficientului de inteligenta a persoanelor implicate. Imi vin in minte cateva citate:

- cel mai inteligent cedeaza;

- daca taceai filozof ramaneai;

- prostul se loveste, inteligentul ocoleste

Situatiile conflictuale: nu putem trai cu ele, dar nici fara ele …

Am incercat sa-mi rescriu tineretea

Si m-am lovit de ziduri pe care nu stiam ca le-am pus acolo

Am incercat sa sar zidurile

Si mi-am redescoperit varsta

Am incercat sa trec pe sub ziduri

Si mi-am redescoperit principiile

Am incercat sa daram zidurile

Si mi-am redescoperit societatea

Fortat astfel de argumente solide

Am incercat sa ma accept asa cum sunt

Si mi-am depasit resemnarea

Acum, sunt un alt om

Care poate sa incerce …

Cristian Ion

Am revenit dupa o vacanta binemeritata.

O viata minunata va doresc!

MANIERE ÎN VÂNZĂRI – PRIMA IMPRESIE:

Maximum 7 secunde pentru a crea o primă impresie şi tot restul vieţii să o ştergi dacă este negativă.

Patru reguli pentru a crea o primă impresie bună:

• Primele 10 cuvinte să fie importante (ex: vă mulţumesc pentru că v-aţi făcut timp să vă întâlniţi cu mine în această dimineaţă, domnule Gheorghe; este o plăcerea să vă întâlnesc domnişoară Eufrosina.) De câte ori este posibil includeţi numele persoanei în primele 10 sau 12 cuvinte ale conversaţiei.
• Creaţi-le celorlalţi o bună dispoziţie. (priviţi-i în ochi, zâmbiţi)
• Păşiţi hotărât. Mişcaţi-vă cu vigoare şi vitalitate.
• Fiţi impecabil
  • Păr curat şi aranjat în armonie cu forma feţei.
  • Poartă bijuterii potrivite cu evenimentul şi situaţia.
  • Pt. bărbaţiÞ între gulerul cămăşii şi gât trebuie să intre un deget.
  • Păşiţi cu dreptul. Îngrijiţi-vă pantofii în aceeaşi măsură în care vă îngrijiţi şi părul. Trebuie să arate ca noi.

Şapte căi de a sabota prima impresie:

1. limbaj nepotrivit.
2. nu folosiţi expresii neglijente (îhî, mişto)
3. nu chicotiţi.
4. atingerile nelalocul lor - singura formă corectă de atingere a unei alte persoane este strângerea de mână.
5. nu vă ascundeţi mâinile - mâinile puse pe masă sunt mult mai atrăgătoare decât dacă sunt ascunse în buzunare.
6. guma de mestecat - nu îşi are locul când şi unde lucrezi.
7. nu-ţi drege glasul - o dată nu-i nici o problemă, dar apoi devine un obicei enevant.

SFATURI PENTRU BĂRBAŢI:

• adaptează-te la cultura locului tău de muncă (judecăm cărţile după coperţi şi oamenii după haine)
• nasturii încheiaţi la haină şi când se merge şi când se stă jos.
• Cămăşi cu mâneci lungi şi foarte bine călcate.
• Cravată - vârful cravatei să atingă catarama curelei pantalonilor.
• Poartă şosete lungi până la mijlocul gambei, ca să nu ţi se vadă o fâşie de piele cânde te aşezi. Exclus ciorapi albi. Ciorapul trebuie să fie mai închis la culoare decât pantalonul.
• Accesorii - stilou, ceas, verighetă. Poartă curea de ceas din piele sau metal.
• Pune flecuri la pantofii cu tocuri uzate.

SFATURI PENTRU FEMEI:

• Îmbracă-te pentru slujba pe care o doreşti nu pentru slujba pe care o ai.
• Costume: bleumarin, gri, gri foarte închis, negru.
• Fustele: lungime, nu trebuie să fie mai scurte decât maxim un lat de palmă deasupra geninchilor.
• Bluze: ca şi pentru taioare - culori uni (ex: la un taior culoare deschisă « bluză culoare închisă)
• Ciorapii: poartă cu precădere ciorapi culoarea pielii (fără modele)
• Pantofi: clasici « toc: 5-7 cm, din piele nu plastic (bleumarin, negru, castaniu, gri închis)
• Genţi: « piele: bleumarin, negru, castaniu, gri închis.
• Bijuterii: atenţie la opulenţa lor.
• Părul: îngrijit, nuanţa trebuie să pară naturală.

ALTE SFATURI:

1. punctualitatea: nu întârzia niciodată la o întâlnire. Regula sfertului de oră nu este valabilă.
2. nu lungi o întâlnire degeaba. Vorba multă sărăcia omului.
3. poartă-te înţelept cu superiorii.
4. ridică-te în picioare - când eşti la birou, la un protocol, la restaurant şi cineva se apropie să te salute, ridică-te indiferent că eşti bărbat sau femeie.
5. strângerile de mână - trebuie să fie ferme fără să rupă oasele.
6. menţine contactul vizual - dai dovadă de încredere în sine; vei fi considerat un ascultător atent; vei fi tratat cu aceeaşi politeţe când vei vorbi.

CONVERSAŢIA:

1. trebuie să asculţi mai mult decât vorbeşti.
2. găseşte aceeaşi lungime de undă.
3. nu întrerupe.
4. parafrazează.
5. vorbeşte despre tine şi munca ta numai când cineva te întreabă despre asta.
6. lasă gesturile să vorbească pentru tine.

BUNE MANIERE LA TELEFON

Cum răspunzi la telefon:

Formula de salut, numele companiei, numele tău. (ex: Bună dimineaţa, serviciul vânzări, sunt Eufrosina)

Fereşte-te să reciţi o litanie.

Cum să dai un telefon:

Înainte de a forma numărul « rezumă-ţi în gând motivul pentru care telefonezi (procedezi la fel şi pentru robotul telefonic - vorbeşte lent, lasă-ţi numărul de telefon.)

Identifică-te (ex: Bună dimineaţa. Sunt Eufrosina Gheorghe de la …. Aş putea vorbi cu domnul Mitică)

Când vorbeşti cu cineva cu care va fi nevoie să mai vorbeşti şi altă dată programează o zi şi o anumită oră pentru convorbirea următoare.

Fii politicos cu oricine răspunde la telefon.

Zâmbeşte când vorbeşti la telefon.

Cum tratezi o persoană care se înfurie la telefon:

• lasă persoana să vorbească fără să o întrerupi.
• Repetă sau parafrazează spusele persoanei.
• Rosteşte numele persoanei de câteva ori în timpul conversaţiei.
• Explică-i persoanei ce ai de gând să faci şi respectă-ţi promisiunea

Fereşte-te de argou.

CORESPONDENŢA

 Regula numărul unu: «foloseşte o formulă de mulţumire în prima parte a scrisorii (ex: a fost o plăcere să vă întâlnesc astăzi)

 Regula numărul doi: «fereşte-te de „EU”

 regula numărul trei: «nu scrie fraze mai lungi de zece – douăzeci de cuvinte.

Un om mediocru face ce poate,

un om de succes face ce este imposibil.

Natura umană, felul nostru de a fi ca oameni ne defineşte şi ne împarte în trei mari categorii:

• Omul de succes
• Omul  mediocru
• Omul ratat.

Poate nu sunteţi de accord cu această clasificare. Fiecare are dreptul să vadă lucrurile în felul său.

Una dintre marile diferenţe între omul de succes şi cel mediocru constă în modul de abordare a oricărei situaţii. Confruntat cu un fapt în sine care ar trebui rezolvat sau căruia ar trebui să i se găsească un răspuns, omul mediocru va ridica din umeri şi va încerca să facă ceea ce poate. „Voi face tot ceea ce pot să rezolv această problemă”. Când îţi pui problema de a rezolva ceea ce crezi că poţi, nu faci altceva decât să îţi trasezi limitele. Prin gândurile tale îţi elimini succesul şi îţi îngrădeşti rezultatele.

Omul de succes observă atent situaţia şi îşi încurajează potenţialul. „Pot să fac asta şi asta, dar voi face tot. Chiar dacă nu ştiu cum, sau este imposibil, eu voi demonstra că se poate. O voi face”

Poate că diferenţele de mentalitate par minore, nesemnificative, dar generează puteri diamentral opuse. Ca urmare şi rezultatele vor fi net diferenţiate.

Dacă te limitezi spunându-ţi eu doar atâta pot, în loc să încerci să spargi barielele din subconştient care îţi limitează orizontul, voinţa ta va fi subjugată şi într-adevăr nu vei putea face nici măcar ceea ce ai crezut că vei putea face. Pe de cealaltă parte, dacă ai încredere absolută în tine şi în forţele tale, vei constata că dobândeşti puteri neobişnuite. Creierul tău este alături de tine şi atunci fiinţa ta poate realiza imposibilul. Nu uita că de cele mai multe ori, ceea ce ţie ţi se pare imposibil, pentru existenţă este ceva banal. Orizontul pe care tu singur ţi-l îngustezi, îţi va crea rezultatele posibile sau imposibile.

Tu eşti singura ta frână, tu iţi pui piedici singur, tu te orbeşti.

Încearcă să te vezi dincolo de orizontul camerei şi vei descoperi că poţi păşi în afara ei, acolo unde te aşteaptă viaţa ta.

Fiecare om îşi are sau îşi croieşte propirul destin în viaţă. Unii cred că ei sunt proprii păpuşari, alţii preferă să se autoamăgească încontinuare învinuindu-i pe alţii. Este modul lor de a crede că aşa suferă mai puţin.

Ne putem construi destinul pe baza lucrurilor pe care ni le dorim şi pe baza celor ce le săvârşim. Învăţăm din eşec şi din succes. Rezultatele experienţelor nostre, negative sau pozitive, ne furnizează elementele asupra cărora şi cu care putem acţiona atunci când ne scriem destinul.

Viaţa este plină de posibilităţi sau de întortocheri. Deşi, şi întortocherea tot o posibilitate este, mulţi oameni nu o văd aşa. De fapt ei nu văd ci doar îşi închipuie că o fac.

Suntem înconjuraţi de oportunităţi, care apar în viaţa noastră în ritmul pe care noi îl stabilim. Atragem şi culegem ceea ce gândim. Dacă privim un aspect poate nesemnificativ şi vedem doar lipsa de importanţă şi nu vedem oportunitatea atunci cu siguranţă că vom fi înconjuraţi numai de lucruri neimportante. Dacă ne formăm obiceiul de a vedea în fiecare lucru o posibilă şansă, o posibilă oportunitate, atunci ne vom trezi înotând într-o mare de oportunităţi. Cu toţii fie că vrem fie că nu vrem, fie că realizăm sau nu acest lucru înotăm în această mare de oportunităţi. Doar că unii se mai şi îneacă.

TU deschizi uşa vieţii tale oportunităţilor?