Păşeşti acolo unde crezi că ar trebui să pui pasul. Acolo unde simţi că ar fi drumul tău conform hărţii interioare ale cărei axe sunt gândurile şi sentimentele tale. Indiferent dacă pasul tău a fost bine făcut sau nu, pentru a putea vedea unde te afli şi ce poţi să faci cu ceea ce vrei, vei fi supus la două judecăţi: cea proprie şi cea a celorlalţi. Nu vei şti de la început care dintre ele te trage în jos şi care se gândeşte la tine. Nici în privinţa ta şi nici a celorlalţi nu poţi fi sigur. Poţi doar, eventual, previziona. Contextul trăirilor, sentimentelor, gândurilor tuturor acestor oameni uniţi de pasiunea judecării, aşa cum se va înfăţişa el la acel moment crucial al marelui pas – al fiecărui pas – va determina direcţia în care vei păşi. Tu ai doar un vot dar poţi decide să fie cel decisiv la fel cum poţi decide să fie doar încă un vot. Un simplu plus la număr.