Constientul si subconstientul par sa aiba trasaturi de personalitate, atitudini si motivatii complet diferite.

Latura constienta a mintii umana poate sa calculeze, a evalueze, sa compare, sa puna in contrast si sa indeplineasca orice functie cognitiva impresionanta.

Subconstientul ia decizii rapide, in lant, in conditii de stres, (desi nu ia hotarari cand se confrunta cu doua optiuni), decizii care se dovedesc adesea corecte, bazandu-se pe experienta individului. Prin esenta lui, subconstientul nu gandeste. El experimenteaza o situatie si genereaza un comportament. Subconstientul determina trupul sa actioneze pur si simplu. Subconstientul ia decizii rapide, in lant. Are, deasemenea tendinta de a stabili stereotipuri si de a cataloga oamenii pe care ii intalnesti prima data in functie de persoanele ce care le-ai cunoscut in trecut, atribuindu-le aceleasi trasaturi caracteristice.

Subconstientul se ocupa de momentul prezent. Constientul de viitor. Subconstientul este rigid. Constientul este flexibil. Subconstientul este sensibil la informatiile negative. Constientul la cele pozitive. Subconstientul este un detector de tipare. Constientul este un analizator al lucrurilor deja intamplate. Subconstientul se bazeaza pe un sistem multiplu. Constientul pe un sistem singular.

Creierul este alcatuit din aceste doua minti distincte: subconstientul si constientul. Ambele genereaza tipare specifice de comportament, iar aceste tipare sunt adesea in contradictie unele cu altele. Constientul isi doreste precizie si claritate in timp ce subconstientul isi doreste confort si bunastare.

Subconstientul considera ca este periculos sa ne extindem granitele spre taramuri necunoscute si, de aceea, se teme chiar si de ideea de schimbare.

autor: Kevin Hogan

Stiinta Influentarii