A saptea lectie de coaching

Lasa oamenii din echipa ta sa stie ca tu crezi in ei si in ceea ce fac ei.

Obiective

Daca tu ca lider ai obiective care converg intr-o directie si oamenii tai au obiective care converg intr-o alta directie, echipa ta se va destrama.

Perspectiva

Perspectiva inseamna intelegerea dinspre interior spre exterior. Cu alte cuvinte trebuie sa patrunzi in interiorul omului pentru a putea vedea lucrurile din punctul sau de vedere. Daca privesti omul doar din exterior inseamna doar sa-l etichetezi, sa-l cataloghezi.

Comportamente

Oamenii se comporta conform gandurior lor.

Lipsa motivatiei se reflecta in descurajare.

Consecintele determina performanta.

Daca viata iti da lamai fa o limonada.

Permite oamenilor sa fie unici si creativi. Lasa oamenii sa isi exprime individualitatea intre limitele unui proiect.

Realitate

Cea mai buna cale de a schimba performanta este de a analiza cele mai realiste consecinte.

A sasea lectie de coaching

10 valori care garanteaza rezultatele:

1. Claritate: a emite si a recepta in mod precis

2. Suport: un angajament de a sta alaturi si pentru …

3. Construirea increderii: un angajament de a construi si sustine imaginea de sine a fiecarui membru

4. Reciprocitatea: castig-castig

5. Perspectiva: concentrare totala asupra intregii afaceri

6. Risc: incurajarea inovarii, reducerea pedepselor pentru greseli si intarirea invatarii urmare a actiunii

7. Rabdarea: trecerea de la o privire concentrata pe termen scurt la una axata pe proiectele pe termen lung

8. Implicarea: un interes autentic in a invata despre oameni pentru a sti ce stimuli si actiuni ii pot inspira

9. Confidentialitate: pentru cresterea confortului si increderii oamenilor

10. Respect

John Adair

Managerii care vor sa aiba controlul in permanenta asupra fiecarui aspect si persoana, nu obtin totul de la oamenii lor …

A cincea lectie de coaching

Ca si Coach: aduci entuziasm si simt al realizarii la locul de munca.

Ca si Mentor: predai si dezvolti oamenii si viitorul companiei.

Ca si Consilier: elimini problemele si barierele din cale satisfactiei reale a muncii.

Perspectiva derularii activitatii de coaching trebuie privita din doua directii: din interior si/sau din exterior.

Un Coach poate fi o persoana angajata in cadrul unei companii sau poate fi o persoana din afara. Este o mare diferenta intre a plati tu ca si om un coach sau a beneficia de coaching oferit de catre compania pentru care lucrezi.

Indiferent de situatie, indiferent de momentul vietii in care te regasesti sub o forma sau alta ai nevoie de coaching.

“Intai spune-ti tie insuti ce ai vrea sa devii, apoi fa ce ai de facut.” – Epitectus

Ceea ce gandesti cu ceea ce spui cu ceea ce spui in mod real si ceea ce ei aud cu ceea ce ei aud in mod real sunt lucruri total diferite.

Ai nevoie de coaching?

Esenta coaching-ului: ajuta oamenii sa vada, sa simta si sa intuiasca inteligenta lor sclipitoare.

si cu John Adair

Succesul prin lustruire …

Pica para malaiata in gura lui Natafleata …

Oamenii asteapta momentul lor, momentul potrivit si pentru asta sunt dispusi sa faca toate actiunile nepotrivite. Isi doresc succesul dar nu il inteleg.

Tuturor celor care fac zi de zi aceleasi lucruri si care asteapta rezultate diferite le spun doar atat: Succesul nu vine intr-o zi, el vine in fiecare zi. Iar realitatea este si mai crunta pentru cei care sufla si lustruiesc tinicheaua in speranta ca alchimistul ascuns in interiorul fiecaruia le va transforma obiectul lustruit in aurul cel pretios. Acestora le spun doar asa: Nimeni nu lustruieste o masina inchiriata.

Succesul asteapta docil dar nu este deranjat daca ramane nedescoperit.

Functia nescrisa a managementului,

sau ce ar trebui un manager sa aiba inainte de a sti ce trebuie sa faca ca si manager.

Am auzit cu totii vorba: “teoria ca teoria dar practica ne omoara”. Urmare a acestei constientizari generale toate stiintele, inclusiv cele economice, au devenit extrem de pragmatice. Doar stiintele considerate ca fiind orice altfel de manifestare intelectuala dar nu stiinta, au apelat si la alte aspecte complementare. Unul dintre acestea este vital fie ca vorbim de management, sau de coaching, sau de leadership, sau de training, mentoring sau orice altceva ne trece prin cap: pasiunea.

Veti spune – dar stiam acest lucru, nu este nicio noutate, ci dimpotriva. Da, la nivel declarativ toti stim. Practic insa uitam ceea ce stim. Orice manager va spune ca motorul principal al activitatii sale de management il reprezinta pasiunea. Dar nici el nu crede ceea ce spune. Pentru cei mai multi manageri motorul principal il reprezinta banii obtinuti pentru functia respectiva, respectul si aprecierea in societate sau – si acest lucru nu il spun – frica de a nu ramane fara slujba.

Pasiunea este functia nescrisa a managementului.

Fara pasiune nu exista poezie. Fara poezie nu exista arta. Fara arta nu exista management. Fara management nu exista managerul. Si totusi…

Doar la nivel declarativ pasiunea mai starneste constientizarea, logica, emotia si actiunea.

Vreau sa ma contraziceti sau sa ma completati.

Este sau nu este pasiunea functia nescrisa a managementului?

1. O persoana influenta trebuie sa se armonizeze cu clientul folosind strategia observarii atente, oglindirii, sincronizarii si ghidarii.
2. O persoana influenta manifesta un interes sincer fata de clienti si cumparatori.
3. Fiind o persoana influenta, trebuie sa te asiguri mereau ca ai reusit sa stabilesti un raport cu clientul sau cumparatorul.
4. Descoperiti care sunt lucrurile cele mai importante pentru clientul/cumparatorul vostru (identificati sistemul sau de valori)
5. Puneti intrebari ca sa descoperiti regulile care definesc sistemul de valori al clientului vostru.
6. Puneti intrebari ca sa identificati necesitatile acestuia.
7. Puneti intrebari ca sa dscoperiti regulile care definesc necesitatile clientului vostru.

Kevin Hogan

Pentru a castiga credibilitate, trebuie sa dai dovada, consecvent, de urmatoarele trei lucruri:

1. Initiativa: Trebuie sa te ridici pentru a ajunge sus.
2. Sacrificiu: Trebuie sa renunti pentru a ajunge sus.
3. Maturitate: Trebuie sa cresti pentru a ajunge sus.

John Maxwell

Cum să comunici ca să cîştigi.

Sfaturi de buzunar

1. rezervă-ţi timp pentru a sta de vorbă cu familia şi prietenii.
2. învaţă să comunici celorlalţi cunoştinţele tale.
3. vorbeşte despre neînţelegeri: fii constructiv.
4. nu-ţi fie teamă să pui întrebări.
5. continuă să vorbeşti.
6. concentrează-te asupra procesului ascultării.
7. răspunde, nu reacţiona.
8. controlează-ţi imaginaţia şi foloseşte-o în mod eficient.
9. gândeşte pozitiv şi adoptă o atitudine pozitivă – astăzi şi în fiecare zi.
10. fă-l întotdeauna pe celălalt să se simtă important.
11. pentrua fi interesant nu trebuie decât să fii interesat.
12. spune-le oamenilor pe nume – sună mult mai plăcut.
13. fii un bun transmiţător de veşti.
14. învaţă să te vinzi pe tine însuţi.
15. nu contează ce spui, ci cum spui.
16. dacă ai greşit recunoaşte.
17. fii gata să-ţi ceri scuze.
18. află ce doresc oamenii.
19. arată-le cum să obţină ceea ce îşi doresc.
20. fiecare dintre noi vrea să fie apreciat.
21. entuziasmul este irezistibil.
22. dezvoltă-ţi inteligenţa emoţională.
23. lauda dă rezultate, linguşeala nu te duce nicăieri.
24. fii doritor şi capabil să spui „nu”
25. spune lucrurile aşa cum le gândeşti.
26. exprimă-ţi instrucţiunile cât mai limpede cu putinţă.
27. urmează instrucţiunile primite însă nu-ţi fie teamă să pui întrebări.
28. evită politica internă de serviciu.
29. fă cu uşurinţă complimente sincere.
30. nu omorî solul.
31. evită sarcasmul şi nu le vorbi oamenilor de sus.
32. dacă trebuie să critici pe cineva, asigură-te că o faci constructiv.
33. ascultă cu ochii.
34. primele impresii sunt cele mai importante.
35. îmbracăte potrivit cu cine şi ce ai vrea să fii.
36. ţine-ţi sub control propriul limbaj al trupului şi expresiile faciale.
37. redactează o introducere care să atragă atenţia.
38. spune lucrurile deschis, aşa cum le gândeşti.
39. scrie întotdeauna pozitiv.
40. reciteşte înainte să trimiţi.
41. cuvinte magice: tu, ţie, al tău, a ta.
42. trimite astăzi cuiva o scrisoare de felicitare.
43. foloseşte-ţi cu înţelepciune mesageria vocală.
44. arată-te entuziast şi zâmbeşte în timp ce vorbeşti la telefon.
45. sună astăzi pe cineva, chiar dacă nu este nevoie.
46. răspunde întotdeauna apelurilor telefonice pe care le-ai primit.
47. stabileşte din timp obiectivele fiecărei întâlniri.
48. solicită propuneri pentru ordinea de zi.
49. nu include niciodată secţiunea „alte aspecte” pe ordinea de zi.
50. menţionează întotdeauna pe ordinea de zi ora de încheiere a întrunirii.
51. vorbeşte numai atunci când ai ceva de spus.
52. asigură-te că minuta şedinţei este clară şi concisă.
53. o persoană care se  adresează unei audienţe trebuie ori să distreze ori să vândă.
54. toţi vorbitorii vând ceva.
55. un bun vorbitor în public ar trebui să fie apreciat după răspunsul şi reacţia celor care îl ascultă.
56. un agent de vânzări este o persoană ce ajută oamenii să se hotărească.
57. tehnicile folosite în vânzări şi în discursul public au la baza bunul-simţ.
58. pentru a fi un bun vorbitor trebuie să înţelegi teama.
59. sursa nervozităţii poate să fie spaima sau tracul.
60. singurul mod de a-ţi învinge teama este să continui să faci lucrul de care ţi-e frică.
61. adrenalina şi tensiunea nervoasă sunt părţi esenţiale ale unei performanţe înalte.
62. câteva respiraţii adânci sau un alt exerciţiu cu efect similar te pot ajuta să-ţi învingi starea de tensiune.
63. tensiunea nervoasă seamănă cu stresul: este benefică atâta vreme cât poate fi ţinută sub control.
64. încrederea vine din pregătire.
65. aminteşte-ţi cele 6 etape ale pregătirii:

• alcătuieşte un dosar
• adună ideile
• decide care îţi este scopul.
• scrie discursul
• alcătuieşte-ţi notiţele
• repetă.

1. aminteşte-ţi că vorbeşti în beneficiul publicului tău.
2. structura de baza a aoricărei prezentări este:

• o introducere
• un mesaj
• o încheiere

1. începe prin a atrage atenţia publicului.
2. în primele două sau trei minute arată-te foarte familiar.
3. explică teme prezentării.
4. nu te ocupa decât de câte u aspect principal odată.
5. foloseşte puterea imaginii
6. apelează la povestiri adevărate.
7. alege un conţinut adecvat publicului.
8. menţine atenţia publicului prin propriul tău entuziasm.
9. prefă-te până crezi şi tu.
10. elimină gândurile negative.
11. du-te mai devreme şi verifică locul de desfăşurare a prezentării.
12. controlează înainte tot echipamentul.
13. dacă eşti obligat să te întorci cu spatele la public, continuă să vorbeşti.
14. nu deveni dependent de ajutoarele vizuale.
15. alege mijloace cât mai simple ca ajutor vizual.
16. toate imaginile prezentate trebuie să fie la un standard profesionist.
17. pregătirea şi repetiţia pot preveni un dezastru.
18. vei căpăta mai multă încredere dacă eşti conştient că arăţi bine.
19. nu-ţi face griji în privinţa accentului sau a faptului că te-ai putea bâlbâi.
20. adoptă o atitudine pozitivă.
21. crede în tine însuţi.
22. în primul rând caută să determini publicul să te accepte.
23. aminteşte-ţi că zâmbetul este prima modalitate de a înlătura barierele.
24. asigură-te că ţi-ai anunţat ascultătorii cât timp va dura prezentarea ta.
25. fă în aşa fel încât prezentarea ta să semene mai degrabă cu o discuţie publică decât cu un discurs public.
26. păstrează contactul vizual.
27. rosteşte-ţi discursul stând în picioare.
28. stai cu faţa către public.
29. sincronizează-ţi mişcările mâinilor cu vorbele rostite.
30. foloseşte scurte intervale de tăcere.
31. dezvoltă-ţi entuziasmul natural.
32. foloseşte cu zgârcenie cuvântul „eu”.
33. „noi” şi „nouă” sunt cuvinte ce însoţesc veştile bune.
34. priveşte lucrurile din punctul de vedere al publicului.
35. încadrează-te în timpul ce ţi s-a alocat.
36. păstrează-ţi toate discursurile.
37. nu-ţi exagera propria importanţă.
38. nu începe cu scuze.
39. nu fuma şi nu bea alcool înainte de prezentare.
40. nu bombarda publicul cu date şi cifre.
41. evită jargonul irelevant.
42. pune-te în locul publicului.
43. dacă nu eşti sigur las-o baltă.
44. nu-i jigni pe cei care ascultă.
45. ţine publicul pe lungimea ta de undă.
46. când trebuie să critici, foloseşte persoana a treia.
47. condu prezentarea de pe locul tău din faţa publicului.
48. trimite înapoi audienţei întrebări dificile.
49. nu inventa niciodată un răspuns.
50. dacă este necesar, determină pe cineva să adreseze o întrebare.
51. nu-l ataca niciodată pe cel ce întreabă.
52. continuă să zâmbeşti.
53. nu te pierde niciodată cu firea.

Cum sa comunicam eficient

Pentru a comunica eficient, trebuie sa ne dam seama ca ne deosebim intru totul prin felul in care percepem lumea si sa folosim aceasta intelegere ca pe un ghid in comunicarea noastra cu altii.

Anthony Robbins

Stiinta comunicarii este poate cea mai complexa dintre toate diferentierile la nivelul succesului. Este demonstrat statistic ca un om care stapaneste si isi dezvolta continuu abilitatile si tehnicile de comunicare chiar si strategiile de comunicare are mult mai multe sanse sa obtina ceea ce si-a propus ca si obiectiv.

A comunica inseamna a obtine ceea ce vrem. Daca vrem bani atunci trebuie sa invatam sa comunicam in sensul atragerii banilor in viata noastra. Daca vrem pozitie sociala atunci trebuie sa invatam comunicarea specifica obtinerii pozitiei sociale. Daca vrem sa avem parte de iubire in viata noastra atunci trebuie sa invatam stiinta comunicarii generatoare de iubire. Pentru fiecare dorinta exista un stil de comunicare si o strategie de comunicare.

Tu ce vrei sa obtii?

Te pot invata cum sa comunici pentru a obtine acel lucru? Vrei?

Statistica comunicarii

Comunicarea are la baza doua tipuri de limbaj:

- verbal

- non-verbal

Verbalul reprezinta doar 7%

Astfel

7% prin cuvinte

35% prin tonul vocii

55% prin rezultatul fiziologiei si al limbajului corpului

Ce este prin urmare important intr-o comunicare?

Cuvintele?

In lume exista un singur lucru mai rau decat sa se vorbeasca despre tine si acesta este sa nu se vorbeasca deloc despre tine. (Oscar Wilde)

Pastrarea unui client cere la fel de multa indemanare ca si castigarea unui client. (Proverb american)

Bunavointa este singurul lucru de valoare pe care concurenta nu poate sa il vanda la un pret mai mic sau sa il distruga. (Marshall Field)

Cel care nu cunoaste forta cuvintelor nu ii poate cunoaste pe oameni. (Confucius)

O mie de cuvinte nu vor impresiona la fel de profund precum o singura fapta. (Henrik Ibsen)

Atunci cand iti arati recunostintinta fata de o fapta buna, dai dovada de la fel de multa noblete sufleteasca ca si atunci cand faci acea fapta. (Seneca)

Nimeni nu este considerat ca fiind mai onest decat atunci cant te critica. (Bernard Taylor)

Nu exista niciun lucru care sa nu poata fi facut, prin spusele cuiva, mai rau decat este. (Terentiu)

Oamenii vorbesc. (Proverb american)

Vorbele urmeaza calea legaturilor de sange. (Anonim)

O poveste onesta se raspandeste mai repede daca este spusa ca atare. (Shakespeare)

Acel lucru invizibil numit un bun nume este creat prin marinimia celor care te vorbesc de bine. (Lord Halifax)

Faptele bune ale oamenilor sunt cunoscute numai de catre cei apropiati, faptele lor rele de catre toata lumea. (Proverb chinez)

Cel mai bun vanzator al tau este clientul multumit. (Proverb american)

Toata lumea vorbeste despre lucrurile pe care le agreeaza. (Thomas Fuller)

Daca suna ca fiind prea frumos pentru a fi adevarat, probabil ca asa si este. (Anonim)

Stiu ca tocmai am irosit jumatate din banii destinati publicitatii, dar nu stiu care jumatate anume. (Lamentatie a unui om de afaceri american)

Vorbele nu costa. (Proverb american)

Atunci cand ai de a face cu oamenii, aminteste-ti ca nu ai de a face cu fiinte logice, ci cu fiinte sentimentale. (Dale Carnegie)

Cel care reuseste sa isi stapaneasca un moment de furie poate preveni o zi de suparare. (Anonim)

Fie ca nimeni sa nu ii creada pe oamenii care te vorbesc de rau. (Platon)

Singura imprejurare in care oamenilor le displace barfa este atunci cand ii barfesti pe ei. (Will Rogers)

Ofera-le calitate. Acesta este cel mai bun mod de a-ti face publicitate. (Milton S. Hershey)

Asociaza-te cu oameni de buna calitate daca pui pret pe propria reputatie; caci este mai bine sa fii singur decat intr-o proasta companie. (George Washington)

Un om este intotdeauna mai puternic in timp ce incearca sa isi edifice reputatia decat dupa ce a facut lucrul acesta. (Josh Billings)

Produsul care nu se va vinde fara reclama nu va aduce profit nici daca ii se va face reclama. (Albert Lasker)

Oferă-ţi puţină libertate ca să te dezvolţi în ceva sau cineva care ţi-ar plăcea, de fapt, să fii. (Donald J. Trump)

Diversificarea este o protecţie împotriva ignoranţei. Nu are prea multă logică, cu condiţia să ştii ce faci. (Warren Buffett)

Dacă joci poker şi după 20 de minute nu ştii cine este fraierul…atunci tu eşti acela. (Warren Buffett)

Wall Street este singurul loc în care oamenii vin în Rolls Rozce ca să ceară consiliere de la cei care circulă cu metroul. (Warren Buffett)

Mulţi oameni cred că amatorii nu joacă pentru bani, ci pentru că iubesc jocul. În realitate, motivul pentru care amatorii sunt amatori este faptul că nu iubesc jocul îndeajuns. (Steven Pressfield)

Dacă ceva îţi va afecta viaţa, cel mai bine este să cunoşti cât mai multe despre acel lucru. (Donal J. Trump)

Puterea minţii este efectul de pârghie suprem. (Donal J. Trump)

Creativitatea şi controlul pot merge mână în mână. (Donal J. Trump)

A gândi expansionist înseamnă a vedea ce lucru este posibil şi a-l face să devină realitate. (Donal J. Trump)

Cel mai mare risc este să nu avansăm cu ceea ce am învăţat. (Donald J. Trump)

Nu te baza pe nimeni decât pe tine ca să îţi asiguri securitatea financiară. (Donald J. Trump)

Cu cât înveţi mai mult cu atât îţi dai seama cât de puţin ştii. (Donald J. Trump)

Cel care nu a învăţat niciodată să asculte nu poate învăţa niciodată să comande. (Aristotel)

Să nu spui niciodată oamenilor cum să facă ceva. Spune-le ce să facă şi ei te vor surprinde cu ingeniozitatea lor. (George S. Patton)

Nu comanda ceea ce nu poţi pune în practică. (Sofocle)

Suntem ceea ce facem în mod repetat. Prin urmare, excelenţa nu este o acţiune, ci un obicei. (Aristotel)

Prima şi cea mai mare victorie este să îţi cucereşti propriul eu. (Platon)

Precizia, instinctul şi ritmul sunt în egală măsură necesare pentru a deveni extraordinar. (Donald J. Trump)

Viziunea rămâne viziune până te concentrezi asupra ei, faci ceea ce trebuie făcut şi o aduci pe pământ unde va fi de folos. (Donald J. Trump)

Niciodată nu am crezut că a fi bogat este un lucru rău sau ceva de care să-ţi fie ruşine. (Donald J. Trump)

Norocul ajută minţile pregătite. (Louis Pasteur)

Nu-ţi trece cu vederea aptitudinile care ar trebui să includă o doză sănătoasă de educaţie financiară. (Donald J. Trump)

Să fii o persoană responsabilă echivalează cu a-ţi spori zilnic IQ-ul financiar. (Donald J. Trump)

Nu te subestima nici pe tine, nici posibilităţile tale. (Donald J. Trump)

Actele filantropice sunt cele mai bune recompense pe care le poţi avea în viaţă. (Donald J. Trump)

Păstrează-ţi concentrarea intactă şi concentrează-te asupra soluţiilor. (Donald J. Trump)

Nu cunosc nimi cmai încurajator decât capacitatea indiscutabilă a unui om de a-şi înălţa viaţa prin comportament conştient. (Thoreau)

Vanzarile nu sunt o arta. Aud din ce in ce mai multa lume amagindu-se afirmand despre vanzari ca reprezinta o arta. Motiv pentru care doar unii reusesc si devin maestrii. Nimic mai fals. A vinde nu este o arta, indiferent ce vinzi, cui vinzi si cand vinzi. A vinde insemna doar repetitie supradozata de ambitie. Ca in absolut orice in viata trebuie sa stii sa iti stabilesti un scop, sa il stabilesti scopul si sa il realizezi.

A vinde nu inseamna sa convingi pe cineva sau sa influentezi decizia cuiva sa cumpere de la tine. A vinde inseamna pur si simplu a creea conditiile necesare pentru ca persoana in cauza sa isi vanda singur.

Multi in acest domeniu atat de controversat merg pe ideea ca vanzarea trebuie sa se axeze pe CAB, adica Caracteristici, Avantaje, Beneficii. A fost o data… Era un stil bun de vanzare. Azi vinzi doar daca te pozitionezi corect si real pe nevoile clientului. Daca stii care iti este clientul real. Poti sa incerci sa vinzi un proiect rezidential si sa iti inchipui ca in acest caz clientii tai sunt persoanele care au nevoie de ideea, creatia si produsul tau. Corect. Dar acestia sunt ultimii tai clienti. Este mult mai probabil ca primii tai clienti care iti faciliteaza accesul la ceilalti clienti sa fie persoanele implicate in politica, in administratia de stat, etc, domenii bine inradacinate in orice proces de afaceri.

Totul este un proces in pasi. De acord. Dar cati pasi esti dispus sa faci si pentru ce?

Clientul de astazi are nevoie de vanzatorul de astazi pentru a ii arata…

Stii sa arati…vei vinde!

Niciodata sa nu spui ceea ce gandesti cu adevarat.

Niciodata sa nu iti arunci toti asii pe masa de joc.

Niciodata sa nu cauti sa obtii totul de la primul pas.

Niciodata sa nu fii prea plin.

Niciodata sa nu fii multumit pe deplin.

Niciodata sa nu crezi ca ai terminat.

Niciodata sa nu crezi ca nu mai poti.

Niciodata sa nu crezi ca ai vazut orizontul.

Niciodata sa nu crezi ca stii totul.

Niciodata sa nu crezi ca ai toate raspunsurile.

Niciodata sa nu crezi ca s-au terminat toate intrebarile.

Niciodata sa nu crezi ca esti suficient.

Niciodata sa nu crezi ca esti de neinlocuit.

Niciodata sa nu crezi ca esti mai inteligent decat restul laolalta.

Niciodata sa nu speri ca altcineva iti va scrie destinul. Fie si dupa dictare.

Niciodata sa nu crezi ca stii exact ce gandeste si cum va reactiona interlocutorul.

Niciodata sa nu faci presupuneri daca nu sunt bazate pe lucruri demonstrabile, ferme.

Niciodata sa nu stai doar intr-un singur picior.

Niciodata sa nu tii totul intr-un singur loc.

Niciodata sa nu dezvalui totul unui singur om. Fie el si cel mai loial colaborator.

Niciodata sa nu tai podurile de legatura. Mai ales cu dusmanii.

Niciodata sa nu intorci spatele. Decat unui zid pe care l-ai verificat anterior.

Niciodata sa nu spui ceea ce iti doresti de la inceput. Arunca momeli.

Niciodata sa nu pescuiesti doar cu o singura undita.

Niciodata sa nu crezi doar o singura persoana.

Niciodata sa nu transmiti un zvon.

Niciodata sa nu renunti la atitudine si postura.

Niciodata sa nu renunti la a te comporta asa cum iti doresti sa devii.

Niciodata sa nu spui niciodata.

                                                                        Cristian Ion

“Salariu net cuprins intre 3000 si 25000 euro – lunar. Companie Internationala ofera posibilitatea persoanelor intersate de a castiga atat cat isi autoevalueaza propria munca. “

Am vrea cu totii sa gasim intr-o zi un astfel de anunt. Din pacate este un vis imposibil. Din fericire exista si posturi remunerate cu astfel de sume chiar aici in Romania, si in timpuri de criza. Trebuie doar sa ne dorin sa le ocupam.

“Este nevoie de curaj pentru a trai o viata, orice viata.” – Erica Jong

In seminariile mele de training dezbat pe larg acest subiect aplecandu-ma asupra celor 3 pasi principali.

1. Cautarea: daca vrei sa gasesti ceva trebuie mai intai sa cauti. Ca sa cauti trebuie mai intai sa stii ce vrei sa gasesti. Decide

2. Ante-prezentarea: odata ce ai gasit ceea ce cauti trebuie sa iti anunti intentia. Pentru aceasta exista 2 instrumente inseparabile: scrisoare de intentie si C.V.-ul.

3. Prezentarea propriu-zisa: Interviul. Cei mai multi esueaza in actiunea lor tocmai pentru ca nu isi pregatesc sustinerea interviului. Nu stiu sa negocieze nicimacar cu ei insisi.

Fara a stapani perfect acesti 3 pasi sansele de a obtine un astfel de job sunt inexistente. Nepotismul se practica inca cu mult succes in Romania, dar cel putin in forma sa clasica, consacrata va intra intr-un con de umbra ce va dauna mai mult decat va ajuta.

“Usa oportunitatilor nu se va deschide daca nu va apasa nimeni pe clanta.”

- aseaza-te la birou si analizeaza-te. Treceti pe hartie toate puntele forte si punctele slabe.

- defineste ceea ce vrei cu adevarat. Cat mai detaliat.

- fii sincer. In special cu tine insuti.

- vinde-te prin ceea ce poti oferi.

….

etc

Sunt doar cateva idei din sutele de “lucruri marunte” pe care trebuie sa le stim, sa le simtim, sa le planificam si sa le aplicam daca vrem un salariu net luna cuprins intre 3000 si 25000 euro in Romania. AZI.

LISTĂ DE ÎNTREBĂRI                                              

ANN DEMARAIS

VALERIE WHITE                                                                         

1. Când fac cunoştinţă cu cineva, încotro se îndreaptă atenţia mea afectivă? Mă gândesc la felul cum mă simt? Mă gândesc cum se simt ceilalţi în pielea lor?
2. Ce beneficii le ofer celorlalţi? Am vreun punct forte? Dintre toate beneficile sociale – apreciere, rezonanţă, bună dispoziţie şi îmbogăţire informaţională – în care excelez? Cum ar descrie ceilalţi simţămintelepe care le au după o conversaţie cu mine? Există daruri pe care tind să le ofer?
3. Dau impresia de persoană deschisă şi participativă sau închisă, retrasă? Ce fac pentru a transmite aceste mesaje? Ce deduc străinii despre mine pe baza limbajului corporal?
4. Fac efortul de a zâmbi când cunosc oameni noi sau mă aflu într-o situaţie nouă, chiar dacă nu mă simt în largul meu?
5. Mă simt confortabil în rolul celui care face prezentările, dar în rolul celui prezentat? Pot să-mi asum un rol activ într-o situaţie nouă şi să mă prezint singur unos străini?
6. Fac efortul de a manifesta o dispoziţie cât de cât pozitivă? Care dintre elementele coeficientului de dispoziţie mi se pare cel mai uşor de schimbat: să zâmbesc mai mult, să folosesc un limbaj mai pronunţat pozitiv sau să-mi schimb tonalitatea afectivă?
7. Mă implic rapid, activ în interacţiune şi stabilesc un ton prietenos sau uneori sunt rezervat şi aştept să mă facă celălalt să mă simt în largul meu înainte de a mă implica?
8. Sunt ancorat în contextul imediat atunci când cunosc o persoană nouă? Pot găsi modalităţi de a deschide conversaţia referindu-mă şi la loc, înainte să intru într-o conversaţie mai personală sau mai abstractă?
9. Mă gândesc cum ar putea subiectele introductive să influenţeze prima impresie pe care o fac? Mă abţin să abordez subiectele negative care-mi domină gândurile şi aleg un comentariu pozitiv pentru a deschide discuţia cu o persoană întâlnită pentru prima oară.
10.  Observ ce transmite corpul meu când fac cunoştinţă cu cineva? Mă aplec spre persoana respectivă, încuviinţez din cap , zâmbesc? Mă gândesc cum s-ar putea simţi un interlocutor dacă nu-i acord la fel de multă atenţi ca şi celorlalţi?
11. Stabilesc un contact vizual sub nivel mediu de timp? (din moment ce e greu să ştii acest lucru despre tine, ai putea să ceri feedback unui prieten apropiat sau unei rude). De obicei, eu sunt cel care-şi mută privirea? Încearcă să te uiţi la interlocutori ceva mai îndelung decât dacă o faci în mod obişnuit şi vezi dacă îşi mută ei primii privirea.
12. La sfârşitul unei interacţiui ştiu tot atât de multe lucruri despre celălalt câte a aflat şi el despre mine?
13.  Mi se întâmplă să fac schimb de informaţii superficiale fără a ajunge să cunosc oamenii mai în profunzime? Sau pun întrebări deschise, care îndeamnă interlocutorul să-mi împărtăşească din gândurile, simţămintele sau interesele sale?
14. îl las pe interlocutor să preia conducerea discuţiei sau să propună subiecte de conversaţie? Îmi dau seamă când îi întrerup răspunsurile cu o nouă întrebare?
15. Când mi se adresează o întrebare, răspund exprimând părerile şi simţămintele mele sincere dar concis? Evit descrierile excesive, concentrându-mă asupra informaţiilor importante şi interesante, astfel încât să nu-mi plictisesc sau sufoc ascultătorul?
16. Le dau celorlalţi ocazia să-şi termine istorisirea sau ideea înainte de a contribui cu asociaţiile spontane ce s-au format în mintea mea?
17. Mă simt în largul meu când e vorba să exprim interes şi respect sincer faţă de o persoană pe care abia am cuoscut-o, chia r dacă mă simt inferior ei într-o privinţă sau alta?
18. Sunt în stare să duc o conversaţie dincolo de faza introducerii, găsind subiecte de discuţie? Am idee ce fal de subiecte ar putea fi interesante pentru ceilalţi? La nevoie, pot să amân o conversaţie?
19. Cum reacţionez când alţii abordează subiecte despre care eu nu ştiu mai nimic? Încerc să învăţ de la ei sau să îndrept discuţia spre un domeniu pe care mă simt mai sigur?
20. Când subiectul de discuţie nu mă interesează, mă las în voia plictiselii, dau bir cu fugiţii ori preiau iniţiativa şi abordez alt subiect?
21. Când vorbesc despre un subiect care mă entuziasmează, am grijă să nu mă lungesc prea mult şi să îndrept apoi discuţia spre interlocutor? Îi dau libertatea de a aborda un subiect nou sau de a cere informaţii suplimentare despre cel pe marginea căruia vorbesc?
22. Se întâmplă uneori să încerc să conving oameni pe care abia i-am cunoscut de meritele valorilor şi concepţiilor mele filozofice, religioase sau politice? Sunt vreodată dogmatic?
23. Se întâmplă ca, în urma interacţiunii cu oameni noi, să învăţ ceva nou despre un subiect faţă de care am păreri ferme?
24. Am grijă să citesc ziarul sau să-mi pregătesc câteva subiecte înaintea unor situaţii noi, în care mă tem că aş putea să mă simt cu limba legată?
25. Mi se întâmplă adesea să deschid conversaţiile cu subiectul care mă preocupă chiar dacă e banal şi se ţine de detalii?
26. Îmi vine uşor să vorbesc despre locuinţa, ocupaţia şi originea mea? Există lucruri elementare despre mine pe care evit să le dezvălui sau pe care le modific în mod semnificativ?
27. Îi fac pe ceilalţi să se simtă în largul lor dezvăluind date bişnuite şi inofensive – de unde sunt, cu ce mă ocup – înainte de a trece la subiecte de interes personal pentru mine?
28.  Acord atenţie gradului de confort al interlocutorului în privinţa destăinuirilor şi îmi adaptez profunzimea dezvăluirilor în funcţie de a sa?
29. Am anumite scopuri în ce priveşte autodezvăluirea? Există anumite informaţii despre mine pe care încerc să le strecor în conversaţii?
30. De obicei atunci când dezvălui informaţii despre mine, aştept să fiu întrebat înainte de a da detalii impresionante?
31. Cât de des dezvălui gafe personale în faţa unor oameni abia atunci cunoscuţi?
32. Observ vreodată că o nouă cunoştinţă spune lucruri de genul „o, îmi pare rău să aud asta” sau „ce groaznic!”? încalc „restricţiile cu greutate” în conversaţie şi dau impresia că vreau sprijin sau înţelegere?
33. Când fac cunoştinţă cu o persoană nouă, mă abţin să vorbesc despre nemulţumirile mele cotidiene sau sunt din cale afară de dornic să relatez incidentele zilei?
34. Ştiu cât de mult vorbesc în comparaţie cu alţii? În mod normal, vorbesc mai mult sau mai puţin timp decât mi se cuvine? Dacă da, cât de puternică e tendinţa mea? Proporţia e de 90/10, 70/30 şi aşa mai departe? Cât de incomod îmi este să particip în alte proporţii?
35. Sunt conştient cât de repede vorbesc în comparaţie cu alţii? Se întâmplă să încheie interlocutorul propoziţiile în locul meu? Îmi dă impresia că-i vine greu să ţină pasul cu mine?
36. Cât de lungi sunt pauzele pe care le fac între cuvinte şi propoziţii? Le las celorlalţi spaţiu să intervină cu replici? Mă opresc atât de mult încât interlocutorilor le vine greu să mă urmărească?
37. Tonul firesc al vocii mele e puternic sau slab? Îmi adaptez volumul în funcţie de ceilalţi?
38. Cât de mult vorbesc când îmi vine rândul? Contribuţia mea e mai scurtă sau mai lungă decât a altora? Pot să mă adaptez şi să vorbesc în reprize mai  lungi sau mai scurte?
39. Care sunt „butoanele mele roşii” în materie de flexibilitate? Ce mă face să-mi ies din fire? Ţine de spaţiu, hrană, timp, confort personal? Cum reacţionez când se apasă pe un asemenea buton?
40. În privinţa căror aspecte personale mă simt cel mai nesigur? Mă compar deseori cu alţii în domeniul respectiv? Mă face acest lucru să mă prezint altfel?
41. Mi se întâmplă să încerc să le sugerez oamenilor străini ce statut social sau financiar am? Încerc să-l clarific din capul locului sau reacţionez la felul cum îşi exprimă celălalt situaţia ierarhică?
42. Fac efortul conştient de a fi câtuşi de puţin modest în privinţa trăsăturilor mele pozitive când counosc o persoană nouă?
43. Ce părere cred ceilalţi că am despre corpul meu? Par să mă simt bine în propria piele?
44. Am trăsăsturi fizice în privinţa cărora mă simt vulnerabil şi pe care încerc să le compensez când cunosc oameni noi? sunt conştient ce impresie fac când procedez astfel?
45. Gradul meu de expresivitate sexuală e mai mare sau mai mic decât al altora în majoritatea situaţiilor? Tind să-mi afişez sexualitatea sau să o minimalizez? Pe o scară de la 1 la 10, în care 10 înseamnă extrem de sexi, iar 1, deloc sexi, ce număr mă caracterizează? 

MANIERE ÎN VÂNZĂRI – PRIMA IMPRESIE:

Maximum 7 secunde pentru a crea o primă impresie şi tot restul vieţii să o ştergi dacă este negativă.

Patru reguli pentru a crea o primă impresie bună:

• Primele 10 cuvinte să fie importante (ex: vă mulţumesc pentru că v-aţi făcut timp să vă întâlniţi cu mine în această dimineaţă, domnule Gheorghe; este o plăcerea să vă întâlnesc domnişoară Eufrosina.) De câte ori este posibil includeţi numele persoanei în primele 10 sau 12 cuvinte ale conversaţiei.
• Creaţi-le celorlalţi o bună dispoziţie. (priviţi-i în ochi, zâmbiţi)
• Păşiţi hotărât. Mişcaţi-vă cu vigoare şi vitalitate.
• Fiţi impecabil
  • Păr curat şi aranjat în armonie cu forma feţei.
  • Poartă bijuterii potrivite cu evenimentul şi situaţia.
  • Pt. bărbaţiÞ între gulerul cămăşii şi gât trebuie să intre un deget.
  • Păşiţi cu dreptul. Îngrijiţi-vă pantofii în aceeaşi măsură în care vă îngrijiţi şi părul. Trebuie să arate ca noi.

Şapte căi de a sabota prima impresie:

1. limbaj nepotrivit.
2. nu folosiţi expresii neglijente (îhî, mişto)
3. nu chicotiţi.
4. atingerile nelalocul lor - singura formă corectă de atingere a unei alte persoane este strângerea de mână.
5. nu vă ascundeţi mâinile - mâinile puse pe masă sunt mult mai atrăgătoare decât dacă sunt ascunse în buzunare.
6. guma de mestecat - nu îşi are locul când şi unde lucrezi.
7. nu-ţi drege glasul - o dată nu-i nici o problemă, dar apoi devine un obicei enevant.

SFATURI PENTRU BĂRBAŢI:

• adaptează-te la cultura locului tău de muncă (judecăm cărţile după coperţi şi oamenii după haine)
• nasturii încheiaţi la haină şi când se merge şi când se stă jos.
• Cămăşi cu mâneci lungi şi foarte bine călcate.
• Cravată - vârful cravatei să atingă catarama curelei pantalonilor.
• Poartă şosete lungi până la mijlocul gambei, ca să nu ţi se vadă o fâşie de piele cânde te aşezi. Exclus ciorapi albi. Ciorapul trebuie să fie mai închis la culoare decât pantalonul.
• Accesorii - stilou, ceas, verighetă. Poartă curea de ceas din piele sau metal.
• Pune flecuri la pantofii cu tocuri uzate.

SFATURI PENTRU FEMEI:

• Îmbracă-te pentru slujba pe care o doreşti nu pentru slujba pe care o ai.
• Costume: bleumarin, gri, gri foarte închis, negru.
• Fustele: lungime, nu trebuie să fie mai scurte decât maxim un lat de palmă deasupra geninchilor.
• Bluze: ca şi pentru taioare - culori uni (ex: la un taior culoare deschisă « bluză culoare închisă)
• Ciorapii: poartă cu precădere ciorapi culoarea pielii (fără modele)
• Pantofi: clasici « toc: 5-7 cm, din piele nu plastic (bleumarin, negru, castaniu, gri închis)
• Genţi: « piele: bleumarin, negru, castaniu, gri închis.
• Bijuterii: atenţie la opulenţa lor.
• Părul: îngrijit, nuanţa trebuie să pară naturală.

ALTE SFATURI:

1. punctualitatea: nu întârzia niciodată la o întâlnire. Regula sfertului de oră nu este valabilă.
2. nu lungi o întâlnire degeaba. Vorba multă sărăcia omului.
3. poartă-te înţelept cu superiorii.
4. ridică-te în picioare - când eşti la birou, la un protocol, la restaurant şi cineva se apropie să te salute, ridică-te indiferent că eşti bărbat sau femeie.
5. strângerile de mână - trebuie să fie ferme fără să rupă oasele.
6. menţine contactul vizual - dai dovadă de încredere în sine; vei fi considerat un ascultător atent; vei fi tratat cu aceeaşi politeţe când vei vorbi.

CONVERSAŢIA:

1. trebuie să asculţi mai mult decât vorbeşti.
2. găseşte aceeaşi lungime de undă.
3. nu întrerupe.
4. parafrazează.
5. vorbeşte despre tine şi munca ta numai când cineva te întreabă despre asta.
6. lasă gesturile să vorbească pentru tine.

BUNE MANIERE LA TELEFON

Cum răspunzi la telefon:

Formula de salut, numele companiei, numele tău. (ex: Bună dimineaţa, serviciul vânzări, sunt Eufrosina)

Fereşte-te să reciţi o litanie.

Cum să dai un telefon:

Înainte de a forma numărul « rezumă-ţi în gând motivul pentru care telefonezi (procedezi la fel şi pentru robotul telefonic - vorbeşte lent, lasă-ţi numărul de telefon.)

Identifică-te (ex: Bună dimineaţa. Sunt Eufrosina Gheorghe de la …. Aş putea vorbi cu domnul Mitică)

Când vorbeşti cu cineva cu care va fi nevoie să mai vorbeşti şi altă dată programează o zi şi o anumită oră pentru convorbirea următoare.

Fii politicos cu oricine răspunde la telefon.

Zâmbeşte când vorbeşti la telefon.

Cum tratezi o persoană care se înfurie la telefon:

• lasă persoana să vorbească fără să o întrerupi.
• Repetă sau parafrazează spusele persoanei.
• Rosteşte numele persoanei de câteva ori în timpul conversaţiei.
• Explică-i persoanei ce ai de gând să faci şi respectă-ţi promisiunea

Fereşte-te de argou.

CORESPONDENŢA

 Regula numărul unu: «foloseşte o formulă de mulţumire în prima parte a scrisorii (ex: a fost o plăcere să vă întâlnesc astăzi)

 Regula numărul doi: «fereşte-te de „EU”

 regula numărul trei: «nu scrie fraze mai lungi de zece – douăzeci de cuvinte.

Dependenţa. Nu ştiu dacă este un cuvânt frumos sau urât, dacă este un cuvânt negativ sau pozitiv, dar cu siguranţă este ceva ce ne face să ne gândim automat la anumite aspecte ale vieţii.

Putem fi dependenţi de bautuă, de jocuri de noroc, de droguri, de ţigări, de pariuri, de sport, de filme, de maşini, de munte, de mare, de călătorii, de zbor, de parfum, de mâncare, …, de dragoste, de omul de langă, de vină, etc. E greu de stabilit care dintre toate dependenţele posibile este plasată pe o poziţie superioară pe o scară anume. E greu de stabilit o ierarhie, chiar şi pentru aceia dintre noi care suntem dependenţi de mai multe lucruri simultan.

Dependenţa poate fi benefică vieţii individului în cauză dar poate fi şi destructivă. Dependenţa pleacă din dorinţă. La fel şi leacul, dacă este dorit. Dependenţa poate fi vindecată sau poate fi generată. Dependenţa este ceva personal. Nu te poţi duce undeva anume să o cumperi şi nici nu poţi să o împrumuţi de la un prieten. Te poţi alatura unei categorii de oameni care sunt dependenţi de anumite lucruri, sentimente sau poţi fi un sihastru trăindu-ţi propriile dependenţe.

Dependenţa este ceva ce îţi autodezvolţi pe parcusul vieţii, deşi vor fi voci care vor afirma că ne naştem cu anumite astfel de caracteristici.

Dependenţa poate naşte clipe de geniu sau poate genera stupiditate totală.

Dependenţa poate crea celui care o posedă impresia de stabilitate dar în final va fi doar o impresie.

Dependenţa poate orbi conştiinţa, dar poate oferi şi miraje.

Dependenţa impulsionează impresia de schimbare programată. Şi dependenţa de impresie este tot o dependenţă.

Şi totuşi…există ceva care poate crea efectul opus dependenţei în cauză. Admiterea. Unii pot spune doar acceptare dar este prea superficială denumirea.

Admiterea.

Admiterea este şi ea strict personală. Şi unică, chiar dacă vorbim de acceaşi dependenţa la mai mulţi oameni.

Admiterea este arma cu care am fost insuflaţi de Divinitate.

Admiterea este suflu.

Dacă ar fi să primeşti ca temă o lucrare având ca şi titlu „Dependenţa” şi ai avea la dispoziţie doar textul de mai sus şi propriile cunoştinţe, ai fi capabil să scrii o astfel de lucrare? Poţi? Demonstrează!

Cel mai bun mod de a prezice viitorul este sa il creezi.

Peter Druker

De-a lungul carierei mele de Trainer şi Consultant pentru Companii, etc, m-am confruntat cu suficient de multe prescurtari şi acronime. Americanii au chiar o fobie pentru astfel de exprimări. Am adunat câteva pentru dumneavoastră şi în eventualitatea că mai ştiţi şi altele vă rog să le împărtăşiţi cu noi:

YAHOO: you always have other options

TNT: today not tomorow

TEAMS: together everyone achieves more succes

SWOT: strengths, weakness, opportunities, threats

SMART: specific, measurable, attainable, realistic, timely

SIN: self-inflicted nonsense

SPIN: situation, problem, involvment, needs

MILE: maximum impact, little effort

KASH: knowledge, attitude, skills, habits

GROW: goals, reality, options, will

FOCUS: focus on one course until successful

FEAR: false evidence appearing real

FAB: features, advantages, benefits

Mai stiti si altele?