De credeti in esec, il veti avea.

De credeti in timizi asa veti fi

De vreti castig sigur veti esua

De neincrezator o veti porni.

De credeti ca veti pierde, va veti pierde

Caci lumea larga azi ne-a invatat

Ca pasul unu in succes e a crede -

Succesul e in mintea ta creat

De credeti ca sunteti prea mic, veti fi

Gandul aripi va trebui sa nasca

Sigur pe sine de va veti simti

Rasplata va sosi sa va cinsteasca

Victorii in viata nu obtin doar cei

Ce sunt puternici si alearga bine,

Castigul poate deveni un obicei

Pentru acel ce spune: CRED IN MINE!

2 com

Victor Ponta – noul Preşedinte al PSD. Cine ar fi crezut? Cu siguranţă Adrian Năstase şi Ion Iliescu.

Ieri a fost marea zi pentru principalul partid de stănga din România respectiv Partidul Social Democrat. Unii vor numi această zi: Congres. Alţii vor spune că a fost un circ, un spectacol, o mizerie, o manea, etc.

Din punctul meu de vedere a fost cea mai mare lecţie de politică din istoria post decembristă a României şi una din cele mai mari demonstraţii a ceea ce trebuie să însemne Politica, din întreaga istorie a ţării noastre, asta ca să nu fiu acuzat de exagerare. Fineţuri, tactici, strategii, punere în aplicare, artă, clasă, şi nu m-aş mai opri din astfel de apelative. Şi nu sunt PSD-ist. Sunt doar un om normal care am asistat însă ieri la ceea ce îmi doream de mult să văd pe scena politică.

Cu toată sinceritatea JOS PĂLĂRIA în faţa “spectacolului” de ieri.

Il declar cu toată responsabilitatea “Omul ultimilor 20 de ani” pe Adrian Năstase pentru lecţia şi clasa arătată ieri 20 februarie 2010.

Victor Ponta, un om de 37 de ani, devine astfel o figură emblematică în peisaj în timp ce Mircea Geoană şi-a creat şi declanşat propriul declin. (Caracterul omului nu se schimbă).

Asistăm de astăzi la un Nou PSD, renăscut din propria cenuşă. Mircea Geoană şi-a dat foc singur pentru ca din cenuşa sa să asistăm la crearea unei noi forţe şi mai ales atitudini politice pe scena românească.

La Multi Ani PSD!

3 com

Criza. Gripa nouă. Şomeri. Bugetari. Concedieri. Scumpiri. Mizerie. Iarna. Concedii. Şi RCA. RCA ieftin, dacă se poate.

Românul îşi iubeşte maşina dar paradoxal nu o include pe lista preocuparilor sau priortăţilor sale decât între anumite limite. Altfel nu se explică de ce atât de puţini români au CASCO la maşina lor şi de ce manifestă atât de puţin interes faţă de RCA.

O să îmi spuneţi că românul este preocupat de maşina sa, că e a doua sa soţie, etc, dar produsele de asigurare RCA şi CASCO sunt mult prea scumpe şi nu şi le pot permite.

O regulă generala spune că: „Dacă cumperi prea ieftin vei plăti prea mult..”

Ca şi oameni, trebuie să facem o analiză atentă a balanţei: investiţie-profit (a cumpăra un produs de asigurare reprezintă o investiţie şi nu un cost) pentru a ne asigura că, în final, cumpărăm produsul de care avem nevoie sau pe care ni-l dorim, dar la valoarea sa corectă.

Ce sunt până la urma urmei produsele de asigurare. aşa pe înţelesul tuturor? Produsele de asigurare sunt expresia comercială a unor nevoi umane de bază (vezi Maslow): siguranţă, protecţie şi eventual confort.

CASCO. Cum privesc românii acest produs? Ca şi ceva foarte bun şi necesar dar nu atât de necesar pe cât e preţul său de piperat. În fond şi la urma urmei toţi conducem prudent şi nu ne lovim maşinile ca urmare a vinei propri. Celălalt e vinovat şi atunci, dacă vom avea acest ghinion, ne vom face maşina pe RCA-ul lui. Furtul? Da, poliţa CASCO e foarte bună în acest caz dar nu o să ni se întâmple tocmai nouă… De fapt aceasta este mentalitatea românească: „nu o să mi se întâmple tocmai mie şi dacă totuşi mi se va întâmpla Dumnezeu va avea grijă de mine….” Alţii chiar extrapolează: …şi oricum nu am maşina în leasing sau în rate ca să fiu obligat să îmi fac CASCO…şi mă cunoaşte lumea în cartier….şi o să mă înţeleg eu cu băieţii … Şi cam aşa gândim. Ne oferim soluţii pentru a nu face ceva despre care suntem convinşi că este ceva bun şi necesar.

RCA-ul. RCA-ul lui, RCA-ul meu. Subiect extrem de controversat. Dar şi ce ne mai plac subiectele astea de interes naţional…

Ce este RCA-ul? O formă de asigurare obligatorie astfel încât să putem circula pe drumurile patriei. Asta dacă vrem să ne folosim de maşina pe care ne-am cumpărat-o şi nu vrem să o ţinem pe post de bancă în faţa blocului. Ei, dar chiar şi aşa, sau mai ales din acest motiv, de ce nu ne-am lua cel mai ieftin RCA, doar este pentru celălalt pe care îl lovesc şi nu pentru mine?

Corect. Doar dintr-un anumit punct de vedere.

Până acum istoricul de şofer al unui conducător auto din România nu conta. Puteai să ai o mulţime de accidente îţi reparai maşina şi era ca nouă. Tu erai în continuare erai un sofer foarte bun. A good driver. Sau vorba ceea…”spălată e ca nouă…” Începând însă din acest an, 2010, acest aspect „va arde la buzunare”. RCA-ul este şi va fi obligatorie şi de acum înainte, cât vor exista mijloace de transport. Eşti un şofer bun vei avea parte de un RCA mai ieftin indiferent de compania de asigurări aleasă. Eşti un şofer mai imprudent buzunarele ţi se vor goli mult mai repede plătind un acelaşi RCA, de data asta însă, mult mai scump. Este urmarea firească a introducerii noului sistem intitulat: bonus-malus, prezent de foarte mulţi ani în întreaga lume, având în spate cea mai mare bază de date – CEDAM – după cea de evidenţă a populaţiei. Practic toate instituţiile indrituite ale statului plus toate societăţile de asigurare autorizate să practice RCA, vor alimenta această bază de date cu toate informaţiile deţinute sau obţinute privind un conducător auto sau altul.

Se va întâmpla astfel să te duci, obligat fiind de lege ca să poţi conduce bijuteria de maşină din dotare, la oricare dintre societăţile de asigurare autorizate să îţi închei un contract RCA, pe şase luni sau un an, şi te vei trezi în postura în care un „vânzător drăguţ şi amabil” îţi va accesa dosarul în baza de date CEDAM şi în funcţie de „dosar” vei plăti mai mult sau mai puţin pentru aceeaşi poliţa RCA şi pentru aceeaşi maşină în funcţie de cum ai condus în ultimii ani. Devine importantă în acest caz societatea de asigurări care îţi gestionează dosarul? Devine. Mai îţi este indiferent pe cine alegi să îţi emită poliţa RCA, dacă întruneşte condiţia de a fi cel mai ieftin? Nu. Nu îţi mai este.

În plus, un alt argument şi un alt aspect de care trebuie să ne obişnuim să ţinem cont şi pe care ar tebui să îl introducem în comportament: de la jumătatea anului 2009 funcţionează constatul amiabil. Ce înseamnă acest lucru. Dacă ai ghinionul şi eşti implicat într-un incident auto, accident, care este soldat doar cu daune materiale şi nu şi victime, trebuie să te înţelegi de bunăvoie cu celaltă parte cine îşi asumă vina, cine îşi repară maşina pe RCA-ul cui, şi mai ales cine îşi repară maşina pe poliţa CASCO sau din buzunar. Cu alte cuvinte cine se declară vinovat suprtă cheltuielile de reparaţii ale propriei maşini şi îşi oferă poliţa RCA spre a-i servi celuilalt,”victima”, pentru a-şi repara la rându-i maşina. Totul ok pâna acum când se aplică sistemul bonus-malus. Pentru că românul a înţeles greşit legea constatului amiabil şi a considerat ca este mica şi libera înţelegere între cei doi soferi implicaţi. Corect şi nu. Este defapt o înţelegere între cele două societăţi de asigurare care au emis poliţele RCA sau de la caz la caz ale aceleiaşi companii dacă cei doi au poliţele emise de aceeaşi societate de asigurări. Ce înseamnă acest lucru. Pur şi simplu, în contextul aplicării sistemului bonus-malus, eu ca şi şofer implicat in accidentul auto am tot interesul  ca societatea care mă reprezintă să fie cel mai bun avocat pentru mine astfel încât la dosarul meu să nu se consemneze vina. În caz contrar voi avea de plăti enorm la următoarea poliţa RCA pentru că voi fi pe malus.

 

Pe scurt, dacă până acum nu aveam niciun motiv să îmi aleg compania de asigurări care îmi emite poliţa RCA decât pe criteriul de RCA ieftin, fie datorită tarifului fie datorită discount-urilor sau facilităţilor oferite, în prezent îmi aleg compania în funcţie de cât de bine cred sau consider că îmi va apăra şi proteja interesele în cazul în care se va produce un eveniment rutier.

 

Este astfel primul an în care asistăm la trecerea de la un RCA ieftin la un RCA de calitate!

 

Ca un punct de vedere personal, astăzi şi în contextul actual ASIROM este compania de asigurări care mă poate asista şi proteja cel mai bine. Este compania care la ora actuală îmi oferă cea mai corectă consiliere pe această temă şi care îmi este cea mai loială.

 

Alegeţi, dar alegeţi cu cap. De la 1 ianuarie 2010 contează calitatea RCA-ului si nu cel mai ieftin RCA!

 

7 com

De fiecare dată când încercăm să facem ceva şi nu reuşim, facem, defapt, altceva!

4 com

Definiţia convenţională a managementului este: îndeplinirea sarcinilor prin intermediul oamenilor. Managementul real înseamnă: să dezvolţi oamenii prin muncă. (Agha Hasan Abedi)

 

Managementul performant este arta prin care problemele devin atât de interesante şi soluţiile lor atât de constructive încât toţi să îşi dorească să lucreze asupra lor şi să le rezolve. (Paul Hawken)

 

Managementul înseamnă să faci lucrurile corect; leadershipul înseamnă să faci ceea ce trebuie. (Peter Drucker)

 

Scopul afacerilor este să creeze şi să păstreze clienţi. (Peter Drucker)

 

Urmăreşte acţiunile ce se desfăşoară într-o reflectare tăcută. Din reflectarea tăcută se nasc şi mai multe acţiuni ce se pot desfăşura. (Peter Drucker)

 

Cel mai important lucru într-o comunicare este să auzi ceea ce nu se spune. (Peter Drucker)

 

Managementul prin obiective funcţionează dacă mai întâi te gândeşti prin prisma obiectivelor tale. În 90% din timp nu o faci. (Peter Drucker)

 

Singura şi cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că aceasta a avut loc. (Peter Drucker)

 

Riscul apare din a nuşti ceea ce faci. (Warren Buffett)

 

În lumea afacerilor oglinda retrovizoare este întotdeauna mai clară decât parbrizul. (Warren Buffett)

 

Dacă nu ai un avantaj competitiv, nu concura. (Warren Buffett)

 

Combinaţia de succces în afaceri este: Fă ceea ce faci mai bine… şi fă mai mult din ceea ce faci… (Jack Welch)

4 com

De-a lungul căutărilor tale în vederea găsirii „SLUJBEI” ar fi bine să iei în considerare câteva întrebări legate de valoarea ta financiară precum şi scenariul veniturilor viitoare.

Cât este preţul tău?

Cât valorezi?

Cât de mult ar trebui să fii plătit pentru munca ta?

Cum ai putea să-ţi demonstrezi valoarea ta angajatorului?

 

Negocierea salariului reprezintă un aspect în care angajatorul este în mod uzual mai expert decât solicitantul potenţialei slujbe.

Pentru nivelarea câmpului de luptă, iată o listă de sfaturi în negocierea salariului:

 

  1. Pune accentul pe experienţa dobândită în trecut!
  2. Fă o listă cu ceea ce ai de oferit!
  3. Află cât de mult se doreşte ocuparea postului!
  4. Aşteaptă o primă ofertă!
  5. Arată entuziasm privind postul respectiv!
  6. Nu aduce în discuţie nevoile personale!
  7. Fii pregătit cu trei variante salariale!
  8. Ţine cont de faptul că angajatorul are un buget!
  9. Lasă angajatorul să aducă primul în discuţie oferta salarială.
  10. Angajatorilor le place să negocieze.
  11. Fă-ţi propria cercetare de piaţă privind salariille oferite în domeniul respectiv.
  12. Înţelege punctele slabe şi punctele tari ale zonei geografice în care vrei să lucrezi.
  13. Fii pregătit să te vinzi.
  14. Fii pregătit să explici istoria ta salarială.
  15. Anticipează obiecţiile angajatorului.
  16. Fă din discuţia salarială o experienţă prietenoasă.
  17. Combate orice îndoială privind potrivirea profilului tău la cerinţele postului.
  18. Adu justificări privind eficienţa costurilor presupuse de angajarea ta.
  19. Rămâi calm şi nu lăsa să ţi se citească trăirile pe chip.
  20. Fii creativ.
  21. Fii flexibil!
  22. Ia în considerare şi alte opţiuni care ar putea constitui pachetul salarial.
  23. Contează pe viitor!
  24. Fii pregătit să te retragi dacă este nevoie.

 

 

7 com

Este simplu: atunci când motivele principale pentru care vinzi sunt clare, şi drumul către succes este clar. Şi nu mai există o altă cale.

 

În lumea nemiloasă a vânzărilor, prefăcătoria este echivalentul îmbrăcării unui costum de clovn, cu care intri într-o arenă cu un taur de 2000 de kilograme.

 

Ca să ai succes în vânzări, ai nevoie de încredere adevărată – nu de tipul de fanfaronadă care vine din aroganţă sau pretenţii.

 

Să lucrezi 80 de ore pe săptămână nu este o cerinţă obligatorie a unui vânzător de succes.

 

Trebuie să elimini ideea că poţi construi o carieră de succes şi de lungă durată în vânzări bazându-te pe altceva decât pe integritate. Pur şi simplu nu poţi.

 

Cu cât mai puţin timp petrece vânzând superficial, cu atât mai mult timp vei avea la dispoziţie pentru a încheia vânzări de succes.

 

Elimină ideea conform căreia afacerile şi plăcerea – vânzările şi viaţa personală – sunt două lucruri separate. Vânzările şi viaţa personală trebuie să se completeze una pe cealaltă.

 

Stabilirea unui grad de încredere iniţial necesită mai mult decât un monolog pompos: necesită dialog.

 

Renunţarea la tentativa de a impune un anumit plan şi ascultarea sinceră a opiniilor asupra lucrurilor care sunt necesare şi dorite într-o anumită situaţie reprezintă o modalitate mult mai puternică de acţiune.

 

Hazardarea printr-o întâlnire de la persoană la persoană, prin scrisori trimise prin poştă, prin email sau prin telefon, toate constituie o strategie insuficientă ce mai mult le enervează pe victimile cărora le sunt destinate şi te pune într-o situaţie stânjenitoare pe tine.

 

Oamenii nu sunt aliniaţi la uşă pentru a-ţi da banii lor. Şi tu eşti un consumator şi ştii cum merg lucrurile.

 

Fă ceva evident care să îi înştiinţeze pe potenţialii clienţi că obiectivul tău principal este să oferi ceva de valoare nu numai prin intermediul produsului, dar şi prin serviciile tale.

 

Oamenii precum Bill vând deoarece îşi tratează clienţii ca pe nişte fiinţe umane şi nu ca pe nişte bucăţi de carne.

 

Vânzătorii care se concentrează numai asupra atragerii clienţilor nu rămân în top pentru multă vreme.

 

Sfaturile legate de vânzările de ieri reprezintă standardul în afacerile de azi.

 

Totul se schimbă. Aşa că pentru a depăşi greşeala gravă a stagnării, nici tu nu trebuie să stagnezi.

 

                                                           Todd Duncan

10 com

most commented

Recent Posts

Categories

Un suflet trebuie sa ramana suflet!

ne nastem pentru a redeveni...

Pages

Spam Blocked

Reclame

archives

tag cloud

Reclame

Categories

Blogroll

 

March 2010
M T W T F S S
« Feb    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Archives

Tags

afaceri alegeri bani barbat BEC citate copii copil crissilv Cristian cutremur Donald Trump dorinta dragoste Dumnezeu durere Einstein experiment femeia femeie incredere inima iubire James la multi ani miracol Mircea Geoana muzica oameni om otv pasiune personalitate pornografie presedinte PSD sarbatoare schimbare sentimente sex succes suflet Traian Basescu viata zambet

Meta

Recent Comments