Precautia naste predictibilitatea si astfel va aparea oportunitatea.

Oamenii cumpara fie pentru a-si rezolva o problema, fie pentru a profita de o oportunitate.

Vedem nu ceea ce este, ci ceea ce suntem conditionati sa vedem.

Daca pasiunea te conduce, lasa ratiunea sa tina fraiele (Benjamin Franklin)

Ideile nu au un pret fix.

Chiar si cea mai rafinata unealta are nevoie de cineva care sa stie cum sa o foloseasca. (Napoleon Hill)

Succesul nu trebuie explicat. Esecul nu are alibiuri.  (Napoleon Hill)

Victor Ponta – noul Preşedinte al PSD. Cine ar fi crezut? Cu siguranţă Adrian Năstase şi Ion Iliescu.

Ieri a fost marea zi pentru principalul partid de stănga din România respectiv Partidul Social Democrat. Unii vor numi această zi: Congres. Alţii vor spune că a fost un circ, un spectacol, o mizerie, o manea, etc.

Din punctul meu de vedere a fost cea mai mare lecţie de politică din istoria post decembristă a României şi una din cele mai mari demonstraţii a ceea ce trebuie să însemne Politica, din întreaga istorie a ţării noastre, asta ca să nu fiu acuzat de exagerare. Fineţuri, tactici, strategii, punere în aplicare, artă, clasă, şi nu m-aş mai opri din astfel de apelative. Şi nu sunt PSD-ist. Sunt doar un om normal care am asistat însă ieri la ceea ce îmi doream de mult să văd pe scena politică.

Cu toată sinceritatea JOS PĂLĂRIA în faţa “spectacolului” de ieri.

Il declar cu toată responsabilitatea “Omul ultimilor 20 de ani” pe Adrian Năstase pentru lecţia şi clasa arătată ieri 20 februarie 2010.

Victor Ponta, un om de 37 de ani, devine astfel o figură emblematică în peisaj în timp ce Mircea Geoană şi-a creat şi declanşat propriul declin. (Caracterul omului nu se schimbă).

Asistăm de astăzi la un Nou PSD, renăscut din propria cenuşă. Mircea Geoană şi-a dat foc singur pentru ca din cenuşa sa să asistăm la crearea unei noi forţe şi mai ales atitudini politice pe scena românească.

La Multi Ani PSD!

Principalele tehnici de manipulare a oamenilor:

-         nu critica, nu condamna, nu-ţi arăta nemulţumirea; exprimă-ţi onest şi sincer aprecierea; stârneşte în celălalt o dorinţă arzătoare.

Moduri de a-i face pe oameni să te placă:

- arată-te realmente interesat de ceilalţi; zâmbeşte; nu uita că numele unei persoane este pentru acesta sunetul cel mai plăcut şi mai important, indiferent de limba vorbită; fii un bun ascultător. Încurajează-i pe ceilalţi să vorbească despre ei înşişi; vorbeşte despre ceea ce-l interesează pe celălalt; fă-l pe celălalt să se simtă important – şi fă toate aceste lucruri cu sinceritate.

Dale Carnegie

De fiecare dată când încercăm să facem ceva şi nu reuşim, facem, defapt, altceva!

Definiţia convenţională a managementului este: îndeplinirea sarcinilor prin intermediul oamenilor. Managementul real înseamnă: să dezvolţi oamenii prin muncă. (Agha Hasan Abedi)

Managementul performant este arta prin care problemele devin atât de interesante şi soluţiile lor atât de constructive încât toţi să îşi dorească să lucreze asupra lor şi să le rezolve. (Paul Hawken)

Managementul înseamnă să faci lucrurile corect; leadershipul înseamnă să faci ceea ce trebuie. (Peter Drucker)

Scopul afacerilor este să creeze şi să păstreze clienţi. (Peter Drucker)

Urmăreşte acţiunile ce se desfăşoară într-o reflectare tăcută. Din reflectarea tăcută se nasc şi mai multe acţiuni ce se pot desfăşura. (Peter Drucker)

Cel mai important lucru într-o comunicare este să auzi ceea ce nu se spune. (Peter Drucker)

Managementul prin obiective funcţionează dacă mai întâi te gândeşti prin prisma obiectivelor tale. În 90% din timp nu o faci. (Peter Drucker)

Singura şi cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că aceasta a avut loc. (Peter Drucker)

Riscul apare din a nuşti ceea ce faci. (Warren Buffett)

În lumea afacerilor oglinda retrovizoare este întotdeauna mai clară decât parbrizul. (Warren Buffett)

Dacă nu ai un avantaj competitiv, nu concura. (Warren Buffett)

Combinaţia de succces în afaceri este: Fă ceea ce faci mai bine… şi fă mai mult din ceea ce faci… (Jack Welch)

Cuvintele sunt aţa pe care ne înşirăm experienţele. (Aldous Huxley)

Prin forţa propriilor cuvinte anumiti oameni au puterea de a influenţa nu doar muritorii ci naţiuni întregi. Chiar şi după trecerea în nefiinţă sau mai ales după acest pas cuvintele lor devin mai vii, mai reale, mai actuale, mai puternice.

Cuvintele au puterea absolută. Ele pot însufleti, mobiliza, distruge. Ceea ce simţim este conturat, creat de înţelesul pe care în mod conştient îl atribuim. Pur şi simplu acelaşi eveniment poate fi descris în moduri diferite doar utilizând cuvinte diferite iar acest lucru cu siguranţă se va reflecta în ceea ce vom trăi ca stare în interiorul nostru. Dacă alegem un alt tip de limbaj ne putem transforma aşa numitele tipare emoţionale. Schimbând doar un cuvânt negativ pe care îl folosim în mod uzual vom observa imediat că şi trăirile sau sentimentele noastre negative încep să se schimbe. Atunci când foloseşti un alt cuvânt pentru o situaţie uzuală, practic, îi dai altă valoare. Nu e vorba de o schimbare intelectuală ci mai ales de una emoţională. Rolul cuvintelor este acela de a declanşa mecanisme. Pur şi simplu încearcă să îţi imaginezi ce simţi şi cum reacţionezi atunci când cineva te agresează verbal. Dacă învăţăm să stăpânim această artă a transformării cuvintelor ne vom transforma pe noi înşine. Putem să o considerăm drept arta vocabularului transformării.

Cei mai mulţi dintre noi ne alegem în mod inconştient cuvintele pe cae le folosim din masa vocabularului uzual. Este paradoxal să ne lăsăm astfel trăirile şi experienţele de viaţă la mâna inconştientului.

Anthony Robbins spunea la un moment dat: „Cuvintele prin care ne definim experienţa devin propria noastră experienţă.” Mark Twain spiritual ca de obicei obişnuia să spună:” Un agent foarte puternic este cuvântul potrivit. De câte ori dăm peste unul care este exact ce trebuie…efectul rezultat este atât fizic cât şi spiritual şi de o promptitudine fulgerătoare.”

Cei mai mulţi oameni au un vocabular ce constă doar în câteva mii de cuvinte, în timp ce orice dicţionar al oricărei limbi conţine sute de mii de cuvinte.

Odată ce punem o etichetă automat creem o stare emoţională. Să nu uităm de efectul Placebo. Stistemul imunitar, organismul beneficiază de reviriment atunci când aude cuvintele potrivite. Norman Cousins spunea: „Cuvintele pot îmbolnăvi, cuvintele pot ucide, de aceea doctorii înţelepţi sunt foarte atenţi cum discută cu bolnavul.”

Viaţa pe care o trăim este determinată de vocabularul pe care îl folosim. Oamenii care au un vocabular sărac trăiesc o viaţă afectivă săracă. Cunoşti pe cineva care duce o viaţă plină de pasiune, fericită, încununată de succes? Ce cuvinte foloseşte în mod uzual?

Atenţie la copii. De fapt atenţie la ce limbaj sau ce cuvinte folosim în discutiile cu copii noştri. Le putem distruge toată viaţa. Îi putem transforma în nişte rataţi. Unele cuvinte produc explozii emoţionale. Contează însă ce fel de explozie producem.

Cuvintele sunt emoţii.

Fără emoţii, întunericul nu poate fi transformat în lumină şi nici apatia în mişcare. (Carl Jung)

• Puncte forte ale caracterului: spontan, creativ, ludic.
• Trăsături de caracter: capacitate de a juca şi de a gusta clipa prezentă.
• Mod de percepere a lumii: reacţia. Reacţionează la perceperea oamenilor şi a lucrurilor în funcţie de ceea îi place sau nu.
• Nevoi psihologice (motivare şi revigorare): are nevoie de multe contracte cu oameni diferiţi dar întotdeauna la modul ludic.
• Secvenţă sub stres: întâi (miniscenariu) are tendinţa de a-şi pierde un procentaj important din CI arătând efeortul pe care îl face prin oftaturi adânci, care au ca scop ca persoana cealaltă să facă treaba în locul lui. Apoi se mâniază şi blamează, devine negativ şi cârtitor proclamându-se ireproşabil. În al treilea rând, de ordin patologic, face să apară un comportament care are ca scop să fie respins, zicând că se va razbuna, destul de conform în caracteristicile sale cu conduite isterice, aproape psihopate.
• Poziţie de viaţă (cf. AT): +/- (sunt OK/nu sunteţi OK)
• Management: managementul este de stil „cum o fi”, adică îi place să fie condus şi să conducă având obiectivul de atins, lăsându-i-se alegerea etapelor şi a mijloacelor.
• Întrebare existenţială (aceasta revine în permanenţă): Sunt acceptabil?
• Problematică: stima faţă de sine. Nu se apreciază prea tare şi cu greu se poate poziţiona, spre exemplu într-un lanţ ierarhic.
• Procentaj din populaţie: 20% dintre care 60% femei şi 40% bărbaţi (aceste cifre au fost calculate pe un esantion de populaţie multiculturală de peste 600.000 de persoane)

Taibi Kahler

AT= Analiză Tranzactională