Ne alegem drumul în viaţă. Din păcate sau din fericire unul singur ne va fi drum. Restul sunt curbe sau răscruci, dar drumul este acelaşi şi continuă până când brusc sfârşeşte în neant.
De la părinţi primim viaţa şi ceea ce suntem. Noi alegem însă ceea ce devenim. Drumul. Fiecare are drumul său. Unic. Când vine vremea discernământului, fie că vrem fie că nu, trebuie să alegem încotro ne vom îndrepta paşii. Oricând putem coti spre o altă direcţie, dar de întors nu ne putem întoarce.
Răsărit sau asfinţit. Unul şi acelaşi dar în momente diferite ale aceluiaşi drum.
Unii aleg un drum în exterior, alţii în interior, acelaşi lucru. Lumile nu diferă. Diferă doar circumstanţele prin care le privim şi le separăm. Noi.
Drumul ………
The world is a stage…..and each must play a part……..
Vad ca a revenit obsesia generala conform careia ne asteapta un cutremur. Lumea uita insa ca suntem intr-o tara supusa unor astfel de evenimente? Preferam insa sa ne panicam si sa facem tot felul de supozitii in loc, ca si societate si ca stat, sa facem ceva astfel incat sa limitam pagubele si pierderile de vieti omenesti in eventualitatea producerii unui astfel de eveniment de intensitate mare.
Vă mulţumim Doamnelor că ne sunteţi alături chiar şi când nu vă merităm. Vă multumim Doamnelor că ne ajutaţi să fim. Vă mulţumim Doamnelor că existaţi.
Mărţişorul nostru pentru voi Doamnelor este chiar inima noastră.
În fapt, ca să nu fim egoişti, VOI Doamnelor sunteţi MĂRŢIŞORUL nostru.
Victor Ponta – noul Preşedinte al PSD. Cine ar fi crezut? Cu siguranţă Adrian Năstase şi Ion Iliescu.
Ieri a fost marea zi pentru principalul partid de stănga din România respectiv Partidul Social Democrat. Unii vor numi această zi: Congres. Alţii vor spune că a fost un circ, un spectacol, o mizerie, o manea, etc.
Din punctul meu de vedere a fost cea mai mare lecţie de politică din istoria post decembristă a României şi una din cele mai mari demonstraţii a ceea ce trebuie să însemne Politica, din întreaga istorie a ţării noastre, asta ca să nu fiu acuzat de exagerare. Fineţuri, tactici, strategii, punere în aplicare, artă, clasă, şi nu m-aş mai opri din astfel de apelative. Şi nu sunt PSD-ist. Sunt doar un om normal care am asistat însă ieri la ceea ce îmi doream de mult să văd pe scena politică.
Cu toată sinceritatea JOS PĂLĂRIA în faţa “spectacolului” de ieri.
Il declar cu toată responsabilitatea “Omul ultimilor 20 de ani” pe Adrian Năstase pentru lecţia şi clasa arătată ieri 20 februarie 2010.
Victor Ponta, un om de 37 de ani, devine astfel o figură emblematică în peisaj în timp ce Mircea Geoană şi-a creat şi declanşat propriul declin. (Caracterul omului nu se schimbă).
Asistăm de astăzi la un Nou PSD, renăscut din propria cenuşă. Mircea Geoană şi-a dat foc singur pentru ca din cenuşa sa să asistăm la crearea unei noi forţe şi mai ales atitudini politice pe scena românească.
